NURSING IN HEMATOLOGIE 1 02.03.2015

NURSING IN HEMATOLOGIE                                                                                         02.03.2015

CURS 1

SANGELE

            Sangele reprezinta cea mai importanta componenta a mediului intern (mediul intern reprezinta totalitatea lichidelor care circula printr-un organism, adica in afara de sange, intra limfa si lichidul intracelular).

            Ca tip de tesut, sangele este un tesut conjunctiv de tip particular pentru ca este format din substanta fundamentala si celule sanguine, dar nu are fibre conjunctive.

            Volumul de sange din corpul unei persoane reprezinta volemia persoanei respective. La o persoana de 70 kg volemia este de aproximativ 5 l de sange (circa 7 -8 % din greutatea corpului).

            Din cei 5 l de sange 3 l reprezinta volumul circulant (sangele care circula prin vase) si 2 l reprezinta sangele stagnat sau sangele de rezerva (cel care se gaseste in anumite organe ca splina si ficatul, din aceste depozite sangele este imobilizat in timpul efortului prelungit sau in cazul in care oamenii traiesc la altitudine de peste 2000 m).

            Temperatura sangelui normal este intre 36,5 ⁰C si 37⁰C. In interiorul corpului temperatura este de 40⁰C, iar la suprafata este de 35 – 35,5⁰C, deci rolul sangelui este de a uniformiza temperaura corpului.

            Sangele este alcatuit din :

I.                    Plasma sanguina

II.                 Celule sanguine

Raportul dintre volumul de elemente figurate si volumul de plasma se numeste HEMATOCRIT si este de aproximativ 46/54 (46% aprox. Sunt celulele, iar 54% este plasma).

I.                   Plasma

-          Este un lichid galbui, semitransparent, indoor

-          Contine aproximativ 90% apa si 10% reziduu uscat, acesta este reprezentat de 1% saruri de fosfor, calciu, sodiu, potasiu, etc. si 9% substante organice de tipul proteinelor, glucidelor (glucoza in special) si lipidelor. Dintre proteine, cele mai importante sunt: albuminele, gama globulinele ( cu rol in imunitate), si fibrinogenul (cu rol in coagularea sangelui).

Functiile plasmei:

-          Transportul de O₂ si CO₂

-          Transportul nutrientilor rezultati in urma digestiei

-          Transportul vitaminelor si hormonilor

-          Transportul unor substante toxice care trebuie eliminate (exemplu: uree si acid uric).

II.                Celulele sangelui

1.      Globulele rosii

2.      Globulele albe

3.      Trombocitele

1.      Globulele rosii pot avea doua denumiri in functie de varsta si rol:

-          Eritrocite: sunt celulele foarte tinere, imediat dup ace se formeaza din maduva rosie a oaselor. Sunt celulele cu nucleu care patrund in circulatie. Maduva rosie se mai numeste si maduva hematogena si se poate transforma in maduva galbena atunci cand necesitatile in oxigen scad. Maduva galbena poate redeveni maduva rosie. La batrani, maduva galbena ramane inactiva si se transforma in maduva cenusie. Procesul prin care se formeaza eritrocitele se numeste ERITROPOIEZA. Nu sunt celule functionale.

-          Hematiile sau celulele mature, cu forma de disc biconcave (seamana cu gogoasa turtita la mijloc), fara nucleu. Contin o substanta proteica numita hemoglobina, foarte bogata in fier. Fierul se combina foarte usor cu O₂ si CO₂ formand combinatii labile (se leaga si se desfac usor) si anume: OXIHEMOGLOBINA (prescurtare Hb O₂) cand se combina cu O₂ si  CARBOHEMAOGLOBINA (prescurtare Hb CO₂₎ cand se combina cu CO₂.

Hemoglobina combinata cu O₂ are culoare rosie pentru ca fierul oxidat are culoare rosie. Cantitatea de fier din hemoglobin se numeste sideremie. Daca sideremia este mica sau daca numarul de hematii este mai mica pare anemia feripriva.

            Numarul normal al hematiilor este de 4,5 mil/mm³ de sange la femei si 5mil/mm³ la barbati.

            Scaderea numarului de hematii poate sa apara in diferite forme de leucemie, iar cresterea denumita poliglobuluie, apare in cazul efortului fizic sau in cazul persoanelor care traiesc la altitudini mari sau in boli grave pulmonare.

            Hematiile traiesc 120 zile dupa care sunt distruse in splina si ficat.

2.      Globulele albe sau leucocitele

-          Se formeaza in mare parte tot in maduva rosie, dar unele se pot forma si maturiza in ganglionii limfatici, splina si timus.

-          Formeaza sistemul imunitar al organismului

-          Numarul normal al leucocitelor este de aproximativ 5 mii/mm³

-          Cresterea numarului de leucocite apare in infectii microbiene (15 mii – 30 mii).

-          Celulele sunt mari, au nucleu permanent si pot prezenta in citoplasma mici granulatii care sunt de fapt lizozomi producatori de substante antimicrobiene.

In functie de forma nucleilor si prezenta granulatiilor in citoplasma deosebim 2 tipuri de globule albe.

a)      Polimorfonucleare (PMN) (granulare)

b)      Mononucleare (agranulare)

a)      PMN-urile pot fi:

-          Neutrofile

-          Acidofile

-          Bazofile

Neutrofilele reprezinta 65% din masa leucocitara si sunt primele celule care ajung la locul unei infectii.

Au proprietatea de diapedeza (pot sa emita picioruse false cu ajutorul carora strabat peretii vaselor de sange pentru a ajunge mai repede la locul unei infectii. O data ajunse fagociteaza microbii, adica inglobeaza microbii si ii digera.

Acidofilele se mai numesc si eozinofile si reprezinta aprox. 2% din masa leucocitara. Ele intervin in apararea organismului in procese alergice si parazitare.

Bazofilele reprezinta in jur de 1% din masa leucocitara si au rolul de a reduce inflamatiile. Ele produc heparina.

b)      Mononuclearele sunt reprezentate de monocite (macrofage) si limfocite.

Monocitele sunt celule foarte mari care ajung ultimele la locul unei infectii cu rolul de a ingloba si digera resturile celulare moarte (puroiul) rezultat in urma “luptei” dintre neutrofile si microbi.

Reprezinta aproximativ 7% din masa leucocitara.

Limfocitele reprezinta 25% din masa leucocitara si sunt celule care apartin sistemului limfatic. Sunt celule care se maturizeaza in timus si ganglionii limfatici. Produc anticorpi si au rol in realizarea imunitatii de lunga durata. Sunt celule care pot trai mai multi ani.

Imunitatea reprezinta capacitatea de aparare a organismului fata de agresorii externi (virusuri, bacteria, ciuperci sau toxinele acestora), dar si apararea fata de moleculele sau celulele proprii care si-au modificat structura. Imunitatea poate fi innascuta sau ereditara si dobandita pe timpul vietii.

3.      Trombocitele sunt fragmente citoplasmatice al caror numar variaza intre 150 mii si 300 mii /mm³. Se formeaza tot in maduva rosie, traiesc 1 saptamana si au rol important in procesul de hemostaza, adica oprirea sangerarii sau coagularea sangelui.

Grupele de sange

1.      Sistemul A, B, O

2.      Sistemul Rh

1.      Sistemul A, B, O este determinat de existenta pe globulele rosii a unor antigene (aglutinogene), notate cu A si B, si de existent in plasma a unor aglutinine notate cu α si β. Pentru ca o transfuzie sau un transplant sa fie considerat reusit, fara risc este important ca antigenele de un tip sa nu vina in contact cu aglutininele de acelasi tip.

GRUPA	ANTIGEN	AGLUITININA
0 SAU    I	-	α,β
A   SAU II	A	β
B    SAU III	B	α
AB   SAU IV	AB	-

Compatibilitatile

Grupa 0 este considerate donatorul universal, pentru ca doneaza la toate grupele, dar primeste doar de la 0.

Grupa A primeste de 0 si A, doneaza la A si AB.

Grupa B primeste de 0 si B, doneaza la B si AB.

Grupa AB primitor universal, doneaza doar la AB.

2.      Sistemul Rh este al doilea sistem de determinare al grupelor de sange.

A fost descoperit pentru prima data la maimuta Rhessus, de unde si numele de Rh.

Sistemul este determinat de existent pe suprafata globulelor rosii a unei antigene determinate de o gena dominant notata cu litera D. Persoanele care poarta antigenul (antigena) sunt considerate Rh+, iar cele care nu poarta Rh-.

Riscul major in cazul transfuziilor sarcinilor apare atunci cand primitorul, respectiv femeia insarcinata are Rh-, iar donatorul, sotul in acest caz, are Rh+.