ENDOCRINOLOGIE 2 si 3 18.03.2015/25.03.2015

ENDOCRINOLOGIE                                                                                                            18.03.2015

CURS 2

SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNILE ENDOCRINOLOGICE

            Insomnia (lat. Somnus – imposibilitatea de a dormi).

            Somnul este definit ca o stare fiziologica caracterizata prin inactivitate somatica, abolirea relativa a constiintei cu intreruperea ciclica a starii de veghe si inlocuirea acesteia cu activitati care dau nastere in structuri subdiacente.

            Insomnia se mai defineste si ca scaderi ale timpului total de somn.

            Se descriu:

1.      O insomnie de adormire: imposibilitatea de a dormi la nevrotici.

2.      O insomnie de trezire care se traduce prin trezirea inainte de epuizarea somnului fiziologic la depresivi, la varstnici este perturbat ritmul veghe-somn, apare un somn diurnu de 2-3 ore, aceasta stare sugerand un semn precoce de ateroscleroza.

Forme clinice:

-          Deficit de adormire

-          Trezire in mijlocul noptii

-          Trezire matinala

Insomnia cunoaste mai multe cauze, una dintre ele este abuzul de alimente (cafea, ceai), de medicamente (preparate tiroidiene si amfetamine).

Se descriu o insomnie de cauza psihogena, in caz de surmenaj, iar dupa Freud - absenta partenerului in pat sau neputinta eliberarii de probleme.

Insomnia de cauza psihopatologica o intalnim in neuroastenii, nevroze anxioase, accese maniaco-depresive, demente, intoxicatii, alcoolism.

Cauzele organice ale insomniei le identificam la cardiaci, cand este consecinta durerii sau dispneei, in afectiuni respiratorii cand este secundara tusei, in adenomul de prostata cand se datoreaza nicturiei, in afectiunile gastrointestinale cum ar fi hernia diafragmatica cand durerea apara dupa adormire, ulcerul duodenal cand durerea apare la cateva ore dupa culcare, dilatatia gastrica care survine dupa mese copioase, hipertiroidia din climaterium (menopauza) este o cauza frecventa de isomnie.

Exista asa numitele „picioare fara odihna” (restless legs), care genereaza insomnia, sunt fara un eveniment cauzal si trebuie deosebite de durerile care apar in polinevrite la membrele inferioare si de tulburari de irigatie arteriala.

Hipersomnia reprezinta tendinta de a dormi peste limitele fiziologice (hipotiroidie, encefalite, insuficiente hepatice, abuzul de medicamente sau de cauza psihica).

Oboseala se defineste ca o stare tranzitorie caracterizata de scaderea potentialului functional al organismului si printr-o senzatie subiectiva de epuizare.

Tipuri de oboseala: fiziologica, patologica, psihogena

Oboseala fiziologica apare dupa un surmenaj inteletual/fizic sau dupa un somn insuficient.

Oboseala patologica o intalnim in tulburari mentale, focare infectioase ascunse, boli endocrine cum ar fi maladia Addison cand se manifesta seara, distonii neurovegetative cand oboseala este dimineata, tulburari ale lobului temporal, intoxicatii la fumatori, alcoolici, drogati si la cei care fac abuz de tranchilizante.

Oboseala psihogena o intalnim in psihonevroze si in depresii.

In psihonevroze este cauzata de dezinteres sau de pretextul de a se sustrage dificultatii existentiale.

Oboseala o intalnim si in suferinte organice ale stomacului, inimii, articulatiilor, impotente.

Depresia se clasifica ca fiind relativa (dupa situatii traumatizante), endogena (melancolii) si depresie simptomatica care insoteste bolile grave organice.

5-10% din populatia tarilor alpine relateaza oboseala meteosensibila.

Transpiratia vine de la latinescul spirare si inseamna a respira.

Sudoratia - secretia si trecerea la nivelul glandelor si formatiunilor tegumentare a vaporilor de apa, bioxid de carbon, saruri si a unor substante anorganice care alcatuiesc impreuna sudoarea. (sudoare excesiva in stari gripale, afectiuni hepatorenale si deshidratari in transpiratie insuficienta).

Sughitul – spasm clonic al diafragmului care pricenuieste o brusca inspiratie de aer, cu vibrarea corzilor vocale, producand un sunet caracteristic, urmat de inchiderea spastica a glotei.

Se descriu un sughit epidemic, de origine virala cu o forma rudimentara a encefalitei epidemice exteriorizata printr-un sughit infectios, transmisibil la cei din jur.

Se intalneste in bolile grave si dupa interventii chirurgicale.

Originea declansatoare a sughitului poate fi periferica sau centrala.

Declansarea periferica apare in excitatia mucoasei gastrice, dilatatie gastrica, excitatii ale pleurei, peritoneului, pericardului, mediastinului, diafragmului.

Declansarea centrala o intalnim in starile uremice, in encefalite.

Setea este expresia diminuarii secretiei salivare si a deshidratarii intracelulare.

Poate apare in cursul unei pierderi citrice sau ca o polidipsie primitiva.

Excitarea centrilor hipotalamici ai setei, atrage atentia asupra unor boli cu deshidratare de origine extrarenala sau renala.

Deshidratarea extrarenala o intalnim in: transpiratii profuze, varsaturi, diaree, hemoragii mari, evacuarea unor colectii din cavitati, in toate aceste cazuri dpdv clinic se evalueaza obligatoriu si cantitatea de urina eliminata de bolanv.

Deshidratarea renla apare in poliurie cu urini hipertone sau poliurie cu urini hipotone.

Deshidratarea cu poliurie cu urini hipertone o intalnim in: aportul salin excesiv, in Dz (glucoza este solvita in urina), in hipercalcemie, in hiperparotiroidismul primar, dupa insuficienta renala acuta, in poliuriile de necesitate din afectiunile cronice renale.

Deshidratarea cu poliurie cu urini hipotone: tulburari e retrorezorbtiei apei in tuburile contorte distale, tulburari psihigene cum ar fi dipsomania la nevrotici, abuz de medicamente si alcool, diabet insipid (polidispie nocturna), din meliturii (lactozurii, fructozurii, galactozurii).

Inapetenta este lipsa poftei de mancare.

Apetitul este expresia starii de sanatate, diminuarea apare in boli generale (anemia pernicioasa, feripriva, uremie, boala Addison, boala diabetica, hipercalcemie, afectiuni hepatice ca lupus, ciroza, ficat de staza, in cancerul pancreatic in gastrite acute, cancer gastric, intoxicatii cu digitale si foarte frecvent e de cauza psihogena.

Varsaturile – act reflex prin care continutul stomacului este expulzat violent pe gura.

Poate fi de origine centrala sau periferica.

Originea centrala e cerebrala, iar cea periferica e viscerala.

Pot fi:

-          Acide alcatuite in totalitate din suc gastric,

-          Alimentare cu alimente nedigerate

-          Bilioasa cu continut bilios

-          Fecaloida – alimente transformate prin digestie peptica si bacteriana

-          De sarcina in trim I si poate avea tendinta la permanentizare in sarcina sau intoleranta alimentara.

Apare in afectiuni esofagiene (diverticuli, stenoze), gastrice (gastrite, ulcer, stenoza pilorica), de vezicule bilire (pancreatite cronice), la nevrotici, in intoxicatii uremice si digitalie, in debutul bolii Addison, in HT intracraniana, in sindromul Meniere, in abdomenul acut cand varsaturile se intrerup brusc, simptom frecvent in debutul bolilor infectioase.

CURS 3                                                                                                                                              25.03.2015

Reflecta patologia diverselor organe.

Pot avea originea in esofag daca acesta are diverticulita sau stenoza.

Pot apare in afectiunile veziculei biliare, in pancreatitele cronice, intoxicatii cu digitale si uremie, boala Addison la debutul ei, in sindromul Meniere si consta in otoscleroza urechii cu senzatie de ameteala, in HT craniana data de edem sau tumori, in abdomenul acut varsaturile se instaleaza brusc, cu dureri difuze abdominale si cu abdomen de lemn.

Frecvent unele boli infectioase se insotesc de varsaturi si putem intalni si la nevrotici aceste varsaturi.

Diareea este o golire anormala a continutului intestinal caracterizat prin scaune frecvent mai mult sau mai putin moi.

Cauzele:

-          Infectii cu germeni cunoscuti din bolile infectioase

-          Modificari anatomice difuze ale peretelui intestinal fara germeni cunoscuti ca in enterite, colite si colite ulceroase. In leziunile circumscrise ale peretelui intestinal: TBC, cancer, gonoree, sifilis, leita terminala, actinomicoza

-          Avem diaree in dispepsiile de putrefactie, putem avea diaree de origine gastrogena, diaree din tulburarile pancreatice

-          Hipertiroidie, insuficienta suprarenala sau boala Addison, insuficienta parotiroidiana, diabet si carcinoidul

-          Hipertensiune cu ascita

-          Se cunoaste o diaree anafilactica , neurogena, apare diaree in modificarile toxice ale peretelui intestinal, uremii, infectii grave, intoxicatii cu mercur, arsenic si antibiotice.

-          Apare diaree in helmitiaze (paraziti intestinali), in diverse enteropatii exudative, in febra tifoida, infectii cu salmonelee, dizenterii bacteriana, holera, enterocolita stafilococica (dupa administrarea de AB), enterocolite de origine virala (poliomielita) si infectii cu virusul cocs A si B, enteritele micotice (antraxul intestinal), in trichineloze si in tumori neinsulino dependent pancreatice.

Constipatia este o stare patologica in care scaunele intervin la intervale neregulate. Putem vorbi de constipatie cand intervalul dintre 2 evacuari este mai mare de 24 h. Aspect scaun: tari, uscate, fragmentate, uneori lichide in constipatii severe cand se produce o modificare in rectosigmoid.

Fiziologie:

-          De origine mecanica prin obstacol pe traiectul intestinal (cancer, stenoze, bride)

-          Retinerea fecalelor pe traiecte dilatate si alungite

-          Ileusul paralitic si tulburari ale actului defecatorii

-          Obstacole mecanice cele mai frecvente: cancerul de colon (cecum si colon descendent evoluand cu diaree)

Simptomatologie:

-          Dureri imprecise cu senzatii de apasare

-          Uneori dureri colicayive

-          Daca durerea este in flancul stang abdominal trebuie sa excludem fenomene subocluzive

-          De obicei sediul durerii ne indica si sediul tumorii

-          Balonari asimetrice

-          Contractii peristaltice le intalnim in faze avansate

Diagnosticul diferential se face cu hemoroizii, sangerari in cancerul de colon care se preced scaunelor, in hemoragii in schimb succede scaunului.

Diagnosticul se pune pe triada: constipatie-hemoroizi-dureri abdominale vagi, radiologic prin colonoscopie clasica sau virtuala.

Diverticulita: constipatia este mai putin pronuntata, dureri vagi, meteorism, greturi, varsaturi, oprirea gazelor, scuan cu mucus si sange. Tumorile inflamatorii de origine diversa pot produce simptome asemenatoare.

Megacolonul – colon alungit si largit, simptom principal constipatia. Boala consta in obstructia intestinului gros, instalare in primele zile dupa nastere a nou nascutului cu marirea progresiva a abdomenului. Apare rar la adult.

Dolicocolonul – intestin gros alungit fara sa fie largit. Constipatie cronica, diagnosticul se pune prin radiografie.

Constipatia spastica este data de tulburari de tranzit situate deasupra plicii sigmoidiene. Fecalele nu ajung in sigmoid si nu exercita efect stimulant.

Cauzele constipatiei spastice cronice:

-          Disckinezii ale colonului

-          Vagotomii

-          Frecvent la fetele intre 15-18 ani (saptamana de absenta a scaunului)

Constipatia depinde de calatorii si de caracterul alimentatiei.

Asistam la o constipatie trecatoare care insoteste:

-          Colica renala, biliara, insuficienta cardiaca, ciroza cu ascita, bolile stomacului, peritonitele, boala Parkinson, ateroscleroza, intoxicatii cu plumb si morfina.

Colonul iritabil (distonie neurovegetativa)

Simptomatologie:

-          Dureri difuze cu caracter de colica, intepatura, sau apasare, peristaltism cu meteorism exagerat, tulburari dispeptice (plenitudine postoperatorie, flatulenta, greata, constipatie alternand cu diaree, scaunele din perioada de constipatie au aspect de bile mici – fecale de capra, sau de creion si alterneaza cu diareea apoasa sau scaune neformate).

-          Scaunele sunt insotite de eliminarea unei cantitati mari de mucus, uneori insotite de sange daca colonul iritabil este asociat cu hemoroizii.

-          Examen clini: stare generala buna, hemoleucograma normala (daca nu are hemoroizi). In fosa iliaca stanga se palpeaza colonul sub forma unui cordon.

Diagnosticul se pune rectoscopic cand mucoasa rectului este congestionat si acoperit de mucus. Radiologic cand intalnim spasme pe tot traiectul colonului.

Cauzele colonului iritabil sunt psihice, alergice, toxice, tulburari functionale hepatice si pancreatice, frecvent se insotesc de diverticulita.