Efectuam bandajele :)

CARDIOLOGIE 15.10.2014

CARDIOLOGIE                                                                                                                    15.10.2014

CURS 5

VALVULOPATIILE CRONICE

            Stenoza moitrala se caracterizeaza prin reducerea orificiului mitral care stanjeneste trecerea sangelui din atriul stang in ventriculul stang.

            Cauze:

-          Cel mai frecvent RAA, endocardita bacteriana

Anatomopatologic:

-          As este dilatat si hipertrofiat, Vs este normal sau micsorat.

-          Vd este si el dilatat si hipertrofiat, datorita supersolicitarii

Mecanismul fiziopatologic:

-          Cresterea presiunii in As, in venele pulmonare, in capilarele pulmonare, in artera pulmonara si in Vd (deasupra obstacolului)

-          Sub obstacol scade debitul cardiac.

Tablou clinic:

-          Dipsneea apare la efort sau in repaus, in functie de gradul stenozei; apar hemoptiziile (sputa cu sange), junghi inter-scapulo-vertebral (junghi atrial), palpitatii, disfagia prin compresia esofagului, disfonia

-          La nivelul cordului, varful inimii este deplasat in afara liniei medioclaviculare, ascultatoriu suflul diastolic este aspru cu aspect de uruitura.

-          In caz de decompensare, cand a aparut insuficienta cardiac dreapta avem: turgescenta jugularelor, hepatomegaliza, ascita (lichid in abdomen), apar edemele la nivelul membrelor inferioare (tegumentul este cianotic, dur nu lasa godeu, in comparative cu cel renal care este pufos, alb si lasa godeu).

Investigatii:

-          Fonocardiograma pentru a asculta uruitura diastolica

-          Radiografie cardiopulmonara: marirea As, sunt puse in valoarea capilarele pulmonare

-          EKG: hipertrofia As si Vd si dilatarea lui

-          Ecografia evidentiaza cavitatile cardiace

-          Radiografia cu bariu: compresia esofagului

Complicatii:

-          Edemul pulmonar acut este de natura cardiaca si este determinat de cresterea presiunii la nivelul capilarelor pulmonare

-          Tromboza arteriala

-          Fibrilatia atriala

-          Insuficienta cardiac dreapta

Evolutie:

-          Formele usoare si moderate necomplicate: supraveghere lunga

-          Formele severe si complicate: prognostic rezevrat

Diagnosticul se pune pe uruitura diastolica.

Tratament:

-          Tratamentul corect al infectiilor rinofargiene bronsice si a RAA

-          Daca exista hipertensiune pulmonara la nivelul plamanului, reducerea efortului fizic, se reduce sarea din alimentatie, diuretice

-          Daca a aparut insuficienta cardiaca: repaus, tonic-cardiac, digitale (Digoxin)

-          Daca apare fibrilatia: Chinidina si soc electric

-          Interventie chirurgicala: comisurotomia

INSUFICIENTA MITRALA

      Reprezinta refluxul sangelui in timpul sistolei din Vs in As prin inchiderea incompleta a orificiului mitral.

      Cauza:

-          Organica: leziuni valvulare din RAA, endocardita bacteriana, aterosclezora sau posttraumatic

-          Functional: aparatul valvular este integru, dar este dilatat Vs n HTA si boala coronariana

Anatomopatolgie:

-          Vs hipertrofiat si dilatat, As dilatat, dar nehipertrofiat, As si Vd marite de volum. Apare insuficienta cardiaca dreapta

Mecanism fiziopatologic:

-          Inchiderea incomplete a orificiului mitral determina refluxul din Vs in As, creste presiunea in As, in venele pulmonare, capilare, artera pulmonara, este solicitat Vd in care creste presiunea.

Tablou clinic:

-          Formele usoare si moderate sunt asimptomatice

-          Pot apare astenie, dispnee de effort, tromboembolii, hemptizii

-          Cianoza perioronazal si la varful urechii

-          Socul apexian este coborat in spatial 6

-          La ascultatie, suflul sistolic apexian cu tonalitate ridicata in tasnitura de abur

-          Puls normal sau un pic diminuat

-          TA normala

Investigatii:

-          Fonocardiograma pentru a asculta tasnitura de abur

-          Radiografie cardiopulmonara: marirea As, sunt puse in valoarea capilarele pulmonare

-          EKG: hipertrofia As si Vd si dilatarea lui

-          Ecografia evidentiaza cavitatile cardiace

-          Radiografia cu bariu: compresia esofagului

Tratament:

-          Tratamentul corect al infectiilor rinofargiene bronsice si a RAA

-          Daca exista hipertensiune pulmonara la nivelul plamanului, reducerea efortului fizic, se reduce sarea din alimentatie, diuretice

-          Daca a aparut insuficienta cardiaca: repaus, tonic-cardiac, digitale (Digoxin)

-          Daca apare fibrilatia: Chinidina si soc electric

-          Interventii chirurgicale: valvuloplastice in leziuni limitate valvulare; proteza valvulara

Asocierea stenozei mitrale cu insuficienta mitrala = boala mitrala

ORTOPEDIE 15.10.2014

ORTOPEDIE                                                                                                                         15.10.2014

COXARTROZA

            Artroza soldului (coxofemurala) este o afectiune cronica caracterizata prin distrugerea progresiva a cartilajului articular de la nivelul articulatiei coxofemurala.

-          Debut lent (50 ani), evolutie progresiva

-          Dureri mari la sold

-          Poate apare dupa traumatisme sau dupa luxatii de sold sau cap femoral

-          La femei dupa 50 ani apare displazie (modificarea articulatiei soldului)

-          La copii apare dupa malformatii  congenitale ale articulatiei coxofemurale

Forme:

-          Traumatica: traumatisme majore, luxatiile de sold sau in cadrul evolutiei necrozei aseptice de cap femoral,

Efecte: tulburari de static la nivelul bazinului cu inegalitatea  picioarelor; scolioze lombare, durere evolutiva.

-          Senila: ombatranirea fiziologica a articulatiilor + obezitatea si diabet + factori de ortostatism prelungit

Clasificare:

a)      Idiopatice (primitive) fara o cauza evidenta

b)      Secundare in care se vad alterari a mecanicii articulatiilor in cadrul modificarilor congenitale sau dobandite, coxite infectioase – boala de system

Anatomie patologica:

-          Se caracterizeaza prin leziuni ale cartilajului articular (ex: distrofie si eroziuni), care determina la nivel articular modificari de turtire sau structura osoasa (chist). Pot apare depuneri anormale la nivelul tesutului cat si ingrosarea (fibrozarea) capsule articulare.

-          Toate sunt insotite de o scadere cantitativa a lichidului sinovial (scaderea lubrefierii articulatiei). Ele determina distrugerea cartilajului articular cu rezultat imediat in cele doua functii principale ale articulatiei: stabilitate si mobilitate. Asta mareste durerea la nivel articular.

Simptomatologie:

-          Artroza cu debut insidios, lent

-          De obicei este resimtita la inceput dupa un moment de repaus (redoare matinala) si dispare dupa incalzirea articulatiei

-          Aceasta durere devine invalidanta

-          Cracmente (zgomote)

-          Reducerea mobilitatii articulare

-          Apare pozitia vicioasa

-          O modificare de lungire a membrului afectat primul

-          Deteriorarea articulatiei – nivelul fundului cotilului

-          Calcificari osoase anormale – osteofiza

-          Chisturi osoase – osteoporoza geodica

-          Osteoscleroza – ingrosarea conturului suprafetei articulare si o sbtiere a liniei interarticulare

Evolutie si prognostic:

-          - o data instalata are un character lent progresiv si ireversibil

-          Apare deformari de bazin

-          Scurtarea membrului afetat, datorita faptului ca cealalalta articulatie este suprasolicitata apare inflamatia

-          Atitudinea vicioasa reprezinta o flexie cu rotatie externa

-          Reducerea mersului si imobilizarea individului

-          Prognosticul este rezervat

-          Evolutia este bilaterala

Tratament:

-          Indiferent de tratamentul efectuat, evolutia este lent progresiva

-          Ameliorare: igienica si dietetica

-          Reducerea mersului, mersul pe teren accidentat

-          Putine posturi nocive, incaltaminte adecvata

-          Medicamente cu efect sistemic si local: antiinflamatoare, antialgice si decontracturante.

-          Antiinflamatoarele locale: unguente/gel, aplicatie locala fara masarea zoneo dureroase.

-          In caz de neameliorare, antiinflamatoare nesteroide selective si nonselective.

-          Tratament agresiv: infiltratii cu solutii vaso-elastice, injectii intraarticulare, acid hyaluronic cu rol lubrifiant. In gonatroza acidul hyaluronic este in cantitate scazuta, scaderea acidului mareste frecarea.

-          Se administreaza solutii forte la nivel articular

-          Complex balneofioziokinetoterapeutic: termoterapia, hidroterapia, hidrokinetoterapia, kinetoterapia, balneoterapia, rontgenterapia, acupunctura

-          Singurul tratament curative este cle chirurgical: interventii chirurgicale de protezare

GENUM VARUM (O) SI GENUM VALGUM (X)

-          Deformare in plan frontal la nivelul membrelor inferioare cu precadere la nivelul genunchiului ce dau aspect de O sau X. se pot intalni de la nastere si au character congenital

Varum pana la 18 ani este cu caracter fiziologic.

Intre 18-24 luni, membrele inferioare sunt drepte. Intre 2-3 ani poate apare valgum, dupa 3-4 ani se poate corecta, iar peste 7 ani are character progresiv.

Modificarea genum varum este imediat sub genunchi, la nivelul metafizei tibiale superioare.

                       

CIFOZA

            Reprezinta o curbare accentuate a portiunii superioare a coloanei toracice, ce determina o deformare a spatelui, acesta luand aspect convex.

            Aceasta modificare de torace este insotita de urmatoarele simptome:

-          Durere la nivelul coloanei vertebrale toracale

-          Durere lombara la mobilizarea coloanei vertebrale

Aceste dureri dau oboseala si fatigabilitate

-          Rigiditate musculara a zonei dorsale

-          Deplasare inainte a capului

-          Dificultate respiratorie severa

-          Modificarea pozitiei umerilor

Cauze:

-          Fracturi

-          Lovituri

-          Tasari vertebrale ce duc la deformarea si curbura inainte a coloanei

-          Infectiile vetebrale (ex: TBC osos)

-          Boli ale tesutului conjunctiv

-          Distrofiile musculare

-          Poliomielita (apare paralizia)

Cifoza:

-          Postural: apare la copii, datorita posturii inadecvate. Pot fi corectate

-          Structural: determina modificarile anatomiei. Tratament medical si chirurgical

-          Congenitala: pot apare in perioada de crestere si poarta denumire de cifoza progresiva

Exista un tratament precoce, postural in care se opreste aceasta evolutie. Fara tratament, progresia curburii duce la modificari posturale.

Kinetoterapia creste tonusul musculaturii paravertebrale; parcticarea inotului.

Tratament chirugical: operatie corectoare

PICIORUL STRAMB CONGENITAL: VARUS EQUIL

            Se intalneste la 1:1000 nou nascuti. Este rezultatul unei dezvoltari anormale a muschilor tendoanelor, oaselor, piciorului in perioada intrauterine: factori genetici si de mediu.

Apare ca o anomalie izolata, are character idiopatic.

Exista forme teratologice in care intervin si alte malformatii.

Apare o atrofie a musculaturii gamebi si o lungime mai mica in comparative cu celalalt picior. Mersul este anormal.

Tratament:

-          Mult timp tratamentul chirigical a ost considerat primordial

-          S-a ajuns la tratamentul Poncetti: corectia prin aparate gipsate dupa care se folosesc ortezele.

TORTICOLIS

            Reprezinta contracture mai mult sau mai mutin dureroasa a musculaturii gatului si limiteaza rotatia capului.

Tipuri:

-          Torticolis banal: miscare fortata si brutala a gatului. Dispare repede dupa miorelaxante, frectie la spate, odihna

-          Torticolis congenital: cauzat de o dezvoltare a musculaturii sternocleidomastoidiene, are caracter permanent, nu doare. Se opereaza in primii ani de viata. Tratament chirurgical: alungire tendoane pentru redarea miscarii.

-          Torticolis spasmodic: cauza necunoscuta. Apar accese de dureri si redoare a gatului cu contracturi succesive. Tratament kineziterapie, injectii locale, introducerea de toxina botulinica

-          Torticolis simptomatic: boala de origine este o leziune la nivelul coloanei vertebro-cervicale. 

MANAGEMENT SI LEGISLATIE SANITARA

MANAG SI LEGISL SANITARA                                                                                       23.09.2014

CURS 1

            Managementul este o functie profesionala care inseamna a conduce intr-un context dat, un grup de persoane care au de atins un obiectiv comun in conformitate cu finalitatile organizatiei din care fac parte.

Functie profesionala – este o activitate profesionala, practica pentru exercitarea careia sunt necesare cunostinte si abilitati specifice, tehnice si relationale.

A conduce - este un termen generic care inseamna a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie sa atinga obiective comune.

Intr-un context dat se refera la doua aspecte:

1.      Conditiile economice, sociale, politice, specifice cu constrangeri si oportunitati

2.      Caracteristicile cultural, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei din care face parte.

A conduce un grup de persoane – nu pot fi conduse direct in conditii de eficienta grupuri mai mari de 8-10 persoane. Acesti colaboratori directi, pot conduce la randullor alte grupuri de colaboratori. Rezultatele depind in mare masura de capacitatea directorului de a conduce primul cerc de colaboratori directi.

Obiectiv comun in conformitate cu finalitatile organizatiei – daca intr-o organizatie, obiectivele nu sunt mereu clar definite sau daca sunt definite doar la nivelul ansamblului organizatiei si nu la nivelul fiecarui subansamblu, este absolut necesar ca obietivele sa fie explicate intr-o maniera operationala, astfel toate serviciile componente trebuie sa aiba obiective clare, suficient de bine explicate pentru a fi operationale. Directorul impreuna cu cei mai apropiati colaboratori vor lucre la stabilirea obiectivelor pe care ulterior toti membrii echipei vor trebui sa le cunoasca si sa le asimileze astfel incat energiile sa fie mobilizate in acelasi sens.

MANAGEMENT , STIINTA SI ARTA

Managementul, ca activitate de conducere a unui grup de persoane pentru atingerea unui obiectiv comun, presupune si se bazeaza pe experienta si talentul managerului

S-a considerat ca eficienta in activitatea manageriala este determinate in mod exclusive de calitatile personale ale acestuia, pe experienta combinata cu perspicacitatea, originalitatea, energia, puterea de a-i convinge pe ceilalalti cu usurinta si increderea in sine.

De aici idea ca managementul este o arta, deoarece nu exista retete prestabilite pentru rezolvarea unor situatii dificile intr-o organizatie sau de luarea a celor mai bune sau potrivite decizii intr-un context dat caracterizat de multe ori de ambiguitate.

Practica nu arata ca reusita manageriala este sensibil imbunatatita atunci cand pe calitatile personale se grefeaza (se pun, alatura) si cunostinte specifice de management. Evolutia cunostintelor privitoare la management ne arata ca aecst domeniu a dobandit atributele unei stiinte, deoarece ne aflam in fata unui cap sistematizat de cunostinte, metode si tehnici care utilizate in activitatea practica contribuie la cresterea eficientei activitatii unei organizatii.

Managementul efficient nu este o arta sau o stiinta, ci arta si stiinta, deoarece presupun utilizarea calitati personale pentru a adapta cunostintele, metodele, tehnicile specifice la un context determinant.

 MANAG. SI LEGISL. SANIT.                                                                                             30.09.2014

CURS 2

PRINCIPII GENERALE SI TENDINTE ACTUALE

            Ca principii generale ale conducerii pot fi descrise:

1.      Conducere prin  obiective

2.      Invatarea din experienta

3.      Diviziunea muncii: specializarea omului pe diferite sarcini

4.      Inlocuirea resurselor rare (resurse umane)

5.      Convergenta muncii (eficienta)

6.      Functiile determina structura

7.      Delegarea autoritatii

8.      Conducerea prin exceptii

9.      Utilizarea celui mai scurt drum pana la decizie

In activitatea manageriala se manifesta in prezent cateva tendinte noi:

1.      In domeniul planificarii, intalnim aliantele strategice

2.      In domeniul organizarii, cultura organizationala sau corporatista

3.      In domeniul personalului avem competenta, controlul stresului si plata in functie de performanta

4.      In conducere si dirijare, avem activitatea anteprenoriala desfasurata in interiorul organizatiei

5.      In activitatea de control avem mecanismele de asigurare si evaluare a calitatii ingrijirilor de sanatate

SURSELE AUTORITATII IN ACTIVITATEA DE CONDUCERE

            Managerul este o persoana din organizatie, careia i s-a incredintat responsabilitatea de a face posibila indeplinirea unei activitati prin colaboratorii sai din interiorul unei unitati operationale.

            In activitatea manageriala, autoritatea este atributul pe care il are un conducator de a pretinde ascultarea. Autoritatea face posibila luarea si executarea deciziilor.

            Principalele surse ale autoritatii sunt:

1.      Pozitia ierarhica. Aceasta genereaza autoritatea administrativa si este legata de pozitia pe care o ocupa un conducator intr-o unitate. Are un caracter efemer deoarece se poate executa exclusiv numai atata vreme cat managerul ocupa functia ierarhica in interiorul organizatiei.

2.      Autoritatea de competenta este data de cunostintele si tehnologiile folosite de un conducator in activitatea sa manageriala. Sursa acestei autoritati nu poate genra pretentia de a fi ascultat, dar un conducator competent este ascultat pentru ca acest drept il confera colaboratorii.

3.      Carisma este o calitate inascuta asociata autoritatii morale. Un conducator carismatic motiveaza si mobilizeaza personalul pentru realizarea obiectivelor organizatiei.

Fiecare autoritate este dublata de responsabilitate, care este de trei nivele:

1.      Responsabiliatte de nivel strategic: este atributul directoruilor generali. Aceasta responsabilitate se refera la optiuni majore legate de evolutia serviciilor de sanatate (dezvoltare, diversificare si finantarea acestora pentru o durata medie)

2.      Responsabilitate manageriala de nivel mediu este cea pe care o au conducatorii care se ocupa de buna desfasurare a proceselor. Aceasta aloca si gestioneaza resursele, decid in probleme de personal, materiale si bani.

3.      Nivelul operational este treapta la care apare productia de servicii care in sistemul de sanatate are o importanta majora.

 MANAG. SI LEGISL. SANIT.                                                                                             07.10.2014

CURS 3

FUNCTIILE MANAGERIALE

            Reprezinta ceea ce fac managerii pentru atingerea obiectivelor organizatiilor prin utilizarea oamenilor si a altor resurse. Ele sunt activitati de baza realizate de manageri. Sunt clasificate in :

1.      Planificare

2.      Organizare

3.      Functia de personal sau coordonarea

4.      Conducerea/comanda

5.      Controlul

1.      Planificarea

Aceasta functie consta in selectarea misiunilor si a actiunilor necesare pentru realizarea lor.

Activitatea de planificare cere luarea unor decizii intre mai multe alternative. Presupune deci o alegere. Planificarea orienteaza managementul in utilizarea resurselor. Scopul planificarii este sa dea posibilitatrea serviciilor de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipexze viitorul. Aceasta implica luarea deciziei asupra a ceea ce trebuie facut, cand si cum. Poate fi pe termen scurt sau lung.

            Prin termen scrit se intelege o perioada de maxim 1 an zile (ex: bugetul unui spital este o planificare pe termen scurt pentru ca anticipeaza viitorul pe o perioada de aproximativ 1 an).

            Planificarea pe termen lung poate implica pregatirea unui program de actiune strategica pe care o organizatie trebuie sa-l urmeze pe termen lung 5-10 ani, pentru a oferi servicii medicale intr-o zona rurala.

2.      Organizarea este o functie prin care se stabileste structura organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor compartiemente.

           Presupune si stabilirea relatiilor dintre compartimente si oameni, referindu-se implicit la stabilirea relatiilor de autoritate si responsabilitate.

           Managerii stabilesc relatiile formale dintre indivizi si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati logice.

           Organizarea poate fi facuta pentru a functiona pe termen lung, departamente, structuri permanente sau pe termen scurt ca in cazul in care se formeaza un grup de lucru ce se va dizolva in momentul in care sarcina a fost indeplinita.

           In plus managerul trebuie sa fie constient de multitudinea relatiilor informale care exista intr-o organizatie.

           Un manager trebuie sa fie permanent constient de prezenta liderilor de opinie ai organizatiei in pofida faptului ca acestia nu are o autoritate atribuita.

3.                  Functia de personal include activitati in legatura cu managementul resurselor umane sau administrarea personalului.

Scopul principal al acestei funtii este acela de a desemna persoanele cele mai adecvate posturilor detinute, deci care au calificarea descrierii posturilor.

Angajatii nu trebuie sa fie nici sub nici supracalificati in postul pe care il ocupa. Ambele situatii trebuie evitate in egala masura.

De asemenea, functia de personal include recrutarea angajatilor, selectarea celor ce urmeaza a fi angajati, alocarea personalului in posturile existente, determinarea modului de remunerare precum si actiunile desfasurate in vederea intreruperii activitatii angajatiilor datorita pensionarii/concedierii.

4.      Conducerea/comanda.

Aceasta functie peresupune orientarea oamenilor spre ceea ce trebuie ssa realizeze si ceea ce nu trebuie sa faca fiind caracterizata prin actiune.

Adeseori conducerea implica constientizarea unui mediu de motivare si comunciare astfel incat membrii organizatiei sa inteleaga ce se astepta de la ei in munca.

Conducerea poate include atribuirea unei sarcini unui subordonat (ex: medicul sef de sectie stabileste modul in care personalul auxiliar va realiza curatenia intr-un salon).

Un manager poate alege diferite moduri de conducere in functie de sarcina de indeplinit si de dorinta angajatului de a duce la bun sfarsit sarcina. Poate folosi un stil de conducere bazat pe preferintele sau filizofia sa personala. Unii adopta un stil de conducere puternic, autoritar, in timp ce altii considera o abordare mai democratica ca functioneaza mai bine. Pot sa-si adapteze stilul la nevoile momentului.

5.      Controlul

Se concentreaza  pe monitorizarea si evaluarea performantelor obtinute.

Scopul principal este incercarea de imbunatatire continua a calitatii. Controlul implica in esenta stabilirea de standarde si compararea rezultatelor concrete cu aceste standarde. Standardele furnizeaza o baza masurabila cantitativa ce poate fi folosita de manageri pentru a monitoriza, ajusta si imbunatati performanta.

Intalnim patru etape:

1.      Stabilirea de standarde de timp, calitate/cantitate

2.      Masurarea rezultatelor

3.      Compararea rezultatelor cu standardele

4.      Aplicrea modificarilor necesare

Controlul implica frecvent un mecanism de feedback sistematic in care intrarile sunt comparate cu iesirile (rezultatele).

Cand apar variatii de la rezultatele asteptae, managerii folosesc feedbackul provenit din monitorizarea proceselor de productie si al rezultatelor pentru a face schimbarile necesare, daca exista un bun sistem de monitorizare se pot face ajustarile atat la resursele folosite cat si la standardele de performanta aplicate.

Repetarea regulata a acestor procese reprezinta premisele imbuntatirii performanetelor obtinute.

Subiecte examen:

1.      Principalele surse ale autoritatii (3)

2.      Organizarea

Referat: Legea asig de sanatate – articole interesante de scos pe hartie – 2 pagini scrise de mana.

 MANAG. SI LEGISL. SANIT.                                                                                             14.10.2014

CURS 4

ROLURILE MANAGERIALE

            Presupun de multe ori aspecte care pot merge mai departe decat functiile managerului.

            Un manager are o anumita autoritate si un anumit statut. Are anumite responsabilitati in cadrul organizatiei pe care o conduce sau in afara ei care nu se incadreaza in totalitate in totalitate in categoria functiilor manageriale.

            Aceste activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri, care se pot clasifica in:

1.      Roluri interpersonale:

a)      Rol de reprezentare

b)      Rol de lider

c)      Rol de legatura

2.      Roluri informationale:

a)      De monitor

b)      Diseminator

c)      Purtator de cuvant

3.      Roluri decizionale:

a)      Anteprenor

b)      Mediator

c)      Distribuitor de resurse

d)     Negociator

Rol de reprezentare:

-          Orice manager are de indeplinit sarcini ceremoniale (intampinarea unor oaspeti, participarea la o petrecere la o petrecere ocazionata de pensionarea unui subordonat, sarbatorirea zilei spitalului, etc)

Rol de lider:

-          Managerul stabileste o directie si un mediu de munca care ii incurajeaza pe subordonati sa lucreze la un nivel optim

Rol de legatura:

-          Managerul are contacte in afara departamentului sau de lucru cu alti manageri in alte departamente ale aceleasi organizatii sau din alte organizatii. Acest rol se refera la lucrul in retea.

Rol de monitor:

-          Managerul cauta permanent informatii legate de munca pe care o desfasoara prin folosirea unor surse numeroase. Informatiile pot fi colectate din carti, rapoarte, reviste, congrese, conferinte si conversatii informale.

-          Managerul trebuie sa sorteze toate aceste date si sa aleaga informatiile cele mai relevante si mai folositoare. Daca este bine informat, managerul are un avantaj important in luarea deciziilor fata de alti manageri care nu au avut acces la asemenea informatii.

Rol de purtator de cuvant:

-          Managerul are autoritatea de a vorbi ca reprezentant al organizatiei. Sunt situatii cand el va incerca sa informeze/influenteze persoanele din organizatie pe care o conduce sau din afara acesteia.

Rol de anteprenor:

-          Numit si rolul de agent de schimbare. Aceasta este cel mai important rol decizional al managerului. Managerul cauta sa schimbe unitatile de lucru in mod voit pentru a le imbunatati. Se cauta idei noi prin orice sursa posibila, acestea sunt evaluate si daca se considera productive sunt implementate in cadrul organizatiei.

Rol de mediator:

-          Managerii trebuie sa fie capabili sa actioneze in vederea reducerii sau chiar a eliminarii conflictelor. Managerul trebuie sa cunoasca si sa aplice metode de rezolvare a conflictelor. Daca apar tulburari in cadrul organizatiei ele trebuie rapid tratate pentru a nu deveni probleme de proportii crescute.

Rol de distribuitor de resurse:

-          Managerul trebuie sa aleaga cine si cat va primi din resursele limitate la care au acces. Extrem de rar, resursele pot face fata tuturor cererilor. In aceasta situatie, managerului este nevoit sa aloce resursele existente, bazandu-se pe nevoi, performante, utilitate si nu pe influenta politica, prietenii sau coercitie.

Rol de negociator:

-          El reprezinta interesele organizatieie in vederea obtinerii resurselor necesare. Concomitent va incerca sa ajunga la o intelegere cu persoanele de al caror ajutor ar avea nevoie.

-          Managerul trebuie sa protejeze interesele si resursele unitatii de lucru sau ale organizatiei si sa se asigure daca acestea sunt angajate intr-un schimb echitabil.

La fel ca si functiile, rolurile manageriale nu sunt mereu distincte sau separate, ele putand sa se suprapuna. Managerii cu experienta inteleg gradul de ambiguitate al rolurilor si functiilor si sunt capabili sa se integreze abil.

Subiecte examen:

1.      Principalele surse ale autoritatii (3)

2.      Organizarea

3.      Rolurile manageriale: enumerare categorii

Referat: Legea asig de sanatate – articole interesante de scos pe hartie – 2 pagini scrise de mana.