GASTROENTEROLOGIE 5 03.04.2015

GASTROENTEROLOGIE                                                                                                   03.04.2015

CURS 5

DUODENITE SI ENTERITE

            Afectiunile intestinului subtire constau in principal in duodenite si enterite.

            Duodenitele definesc afectiunile intestinului subtire constand din inflamatii acute sau cronice a mucoaseu duodenale, care sunt asociate fie cu o gastrita, fie cu o jejunita.

            Etiologie: sunt determinate de cauze toxice si de cauze infetioase, produse de infectii microbiene, de infestari cu paraziti cu sediul in duoden, de procese alergice, de intoxicatii cu alcool, tutun, mercur, etc.

            Simptomatologie:

-          Duodenita acute este foarte rara ca afectiune unica, de regula se asociaza cu o gastroduodenita acuta, de aceea simptomele se confunda cu ale acestor afectiuni. Duodenita cronica precede sau insoteste ulcerul duodenal si determina dureri in epigastru, atat paraombilical car si in hipocondrul drept. Mai sunt insotite de senzatie de arsura frecventa dupa mese si atenuate de medicatie alcalina.

-          Semnele proprii care caracterizeaza duodenita: greata, varsaturile, inapetenta, cefaleea, astenia si scaderea in greutate. Duodenita se asociaza frecvent cu componente gastrice cand simptomul dominanteste varsatura, alteori se asociaza cu afectiuni enterice (de intestin subtire) cand domina diareea. Afectiunea este frecventa la femei intre 30-40 ani. Examenul radiologic si endoscopia pun diagnosticul bolii.

Tratament:

-          Exista un tratament profilactic care obliga la pastrarea unei igiene alimentare, igiena asemanatoare bolii ulceroase.

-          Tratamentul medicamentos consta din alcalinizarea prelungita prin pansamente gastrice, sedative, etc.

Enteritele reprezinta o inflamatie partiala sau totala a intestinului subtire care poate evolua acut sau cronic.

Etiologie: cauzele care determina aceasta afectiune sunt cauze infectioase, parazitare, toxice exogene (arsenic, plumb, unele medicamente), endogene in caz de uremie.

Enteritele pot fi secundare unor afectiuni de la nivelul stomacului, duodenului, pancreasului, ficatului.

Enterita acuta este rareori limitata la intestinul subtire, de regula se asociaza cu o afectiune a colonului, deci cu o colita acuta producand afectiunea cunoscuta sub numele de enterocolita cronica.

Simptomatologie:

Enterita cronica: dureri abdominale surde, abdomen balonat, inapetenta, greturi, varsaturi, scaunele initial cu aspect normal, apoi devin diareice, mai pastoase, cu miros fetid. Numarul scaunelor variaza de la 2 la 5/zi. Bolnavul mai prezinta si transpiratii, ameteli, lipotimii, scadere in greutate.

La examenul obiectiv al bolnavului se constata la palpare durere in zona periombilicala si meteorism.

Diagnosticul se pune pe baza datelor clinice si coproparazitologice.

Tratament:

-          Igienodietetic: mese la ore regulate, masticatie buna (dentitie buna), se exclud condimentele, sosurile, conservele, tutunul, alcoolul.

-          Medicamentos: pansamente si medicatie alcalina si antispastice.

Enterocolitele sunt afectiuni care intereseaza atat intestinul subtire cat si colonul.

Etiologie: cauza infectioasa, fiind produsa in special de germenii din familia Enterobacteriacee ( in interiorul tubului digestiv): bacilul E-coli, Proteus, Pioaceanic, etc. Exista si o etiologie determinata de cauze chimice cum sunt substante ca arsenic, fosfor, mercur, unele medicamente cum sunt salicilatul, precum si cauze fizice din alimente prea calde sau prea reci.

Evolutia:

Enterocolita acuta are ca simptom principal inaptenta, greata, cefaleea, dureri abdominala pana la colica, varsaturi alimentare si bilioase, scaunele subtiri, aprox. 30/zi, explozive si urat mirositoare, febra, frisoane. In formele grave se produce deshidratare cu puls mic, hipoTA, oligurie si ameteli.

Enterocolita cronica care defineste inflamatia cronica a intestinului subtire si gros, consecinta a unor inflamatii anterioare, deci a unei enterocolite acute care apar in special la persoanele ce nu respecta igiena alimentara sau care fac abuz de antibiotice luate pe cale orala. In cadrul acestora un loc important il ocupa enterecolitele secundare, care apar la persoanele cu rezectie gastrica sau la bolnavi cu boli parazitare (ascaridioza).

Enterocolita cronica prezinta ca simptom dureri paraombilicale si in fosa iliaca dreapta sau dureri abdominale generalizate, balonari, eliminari de gaze, scaune lichide, galbene cu mucus aprox. 8/zi. Bolnavul se deshidrateaza si prezinta febra.

In stabilirea corecta a diagnosticului de enterocolita sunt importante si examenele paraclinice in special tubajul duodenal efectuat prin introducerea sondei Einhorn, investigatie care permite extragerea continutului duodenal cu aprecierea microscopica a acestuia.