NEFROLOGIE
16.03.2015
CURS 3
TESTARE ORALA:
30.03.2015
TEMATICA:
- Enumerate si definiti tulburarile de diureza,
tulburarile de mictiune, de culoare prezente in afcetiunile renale
- Diagnosticul bolilor renale macroscopic, microscopic,
si in sange
- Glomerulonefritele: definitie, aspect clinic,
etiologie, forme clinice (in focar si difuza)
SINDROMUL NEFROTIC
Este un aspect clinic si functional
existent in unele afectiuni renale si generale care, clinic se caracterizeaza
prin:
- Edeme mari, uneori generalizate
- Proteinuria
- Hiperlipemie si
hipercolesterolemie
Leziunile care produc acest sindrom constau din:
- Leziuni degenerative ale membrane
glomerulare
- Leziuni degenerative ale
tubilor renali
Etiologie:
Cauzele se clasifica in: cauze primare si cauze nefrotice
secundare in special prezente in diabetul zaharat, in nefropatia gravidica, in
glomerulonefrita si leziuni renale de natura infectioasa toxica si alergica.
In raport cu simptomatologia se distinge un sindrom nefrotic pur
caracterizat prin edeme, proteinuria si hiperlipidemie si un sindrom nefrotic
impur care prezinta in plus fata de cel pur hematuria, HTA, hiperazotemie.
Ca patogenie se considera alterarea membrane glomerulare fapt ce
determina o crestere a permeabilitatii acestei membrane pentru protein, ceea ce
va determina o trecere a proteinelor din sange in urina cu consecinta
hiperproteinuriei si scaderea proteinelor din sange cu consecinta producerii
edemului.
Simptomatologia in sindromul pur consta din:
-
Prezenta edemului care este semnul major si obligatoriu, edem alb,
moale, nedureror, localizat in special la fata. Deci semnul clinic essential este
edemul.
-
Urmeaza semnele urinare: oliguria pronuntata (<500ml), proteinuria,
urini spumoase inchise la culoare, densitate crescuta 1030-1040, absenta
hematuriei indicand o leziune severa
In sindromul pur sunt prezente si semnele umorale: cresterea VSH,
fibrinogen, scaderea gama globulinelor, scaderea proteinelor din sange.
Acest sindrom poate determina complicatii fie infectioase, fie
uremia.
Formele clinice constau din:
1. Nefroza lipidica: afectiune frecventa la copii
pana la 10 ani, de cauza necunoscuta, considerate ca o boala imunologica. Se incadreaza
in sindromul pur. Prezinta o evolutie favorabila
2. Glomeruloscleroza diabetica, foarte frecventa,
manifestat prin edeme, proteinuria, HTA, retinopatie, insuficienta renala. Prognostic
grav.
3. Glomerulonefroza gravidica: apare in ultimele 3
luni de sarcina, se caracterizeaza prin edeme, proteinuria, HTA uneori cu
valori mari si poate produce eclampsia gravidica.
Sindromul nefrotic se diagnosticheaza prin
prezenta a 3 sindroame:
1. Sindromul urinar care consta din edeme, simptom clinic
dominant, oligurie (300-500 ml/24h), sediment cu cilindrii, rare leucocite,
uneori cu absenta hematiilor
2. Sindromul umoral: scaderea proteinelor din sange
(<60-70gr), cresterea colesterolului din sange, cresterea lipidelor in
sange, cresterea fibrinogenului.
3. In stadiul terminal al acestui sindrom, se
instaleaza insuficienta renala cronica.
Tratament:
-
Profilactic: urmareste tratamentul corect al insuficientelor acute
si cronice.
-
Curativ: se adreseaza cauzei ce produce acest sindrom si consta din
tratamentul corect al diabetului, a nefropatiei gravidice, etc. obliga la
repaus la pat in toata perioada existentei edemelor si proteinuriei. De asemenea,
in tratament in care se evita lipidele, hipocaloric.
-
Tratamentul medicamentor va cuprinde: corticoterapia recomandata
in cazurile in care nu exista HTA si hematurie. Acest tratament se practica cu
Prednison 1mg/kg corpx3 saptamani aproximativ. In paralel se face un tratament
diuretic (nefrix, Furosemid, Spironolactona) la care se adauga anabolizante si
transfuzii ca tratament adjuvant.
INSUFICIENTA RENALA ACUTA
Defineste o suferinta grava
caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale cu evolutie spre coma
uremica.
Cauzele sunt multiple si se pot
rezuma astfel:
- Cauze renale: accidente cu
intoxicatii acute sau cronice cu pesticide, sulfamide, antibiotice,
fenilbutazona, etc.; procese patologice infectioase: glomerulonefrite
acute, pielonefrite, etc.
- Cauze prerenale: stari;e de
soc, insuficienta cardiaca acuta, IMA, pancreatita acuta, etc.
- Cauzel postrenale: tumori de
prostata, litiaza renala, etc.
Simptomatologie:
Aspectul clinic al bolii asociaza semnele
afectiunii cauzale cu intoxicatia uremica.
Evolutia se desfasoara in patru faze:
1. Faza initiala sau de agresiune
2. Faza a doua care dureaza de la 8-10 zile
caracterizata prin tulburari digestive (varsaturi, diaree). Este faza de
oligoanurie. In aceasta faza urinile prezinta in sediment hematii, leucocite,
celule epiteliale, iar ureaa sanguina are valori crescute. In aceasta etapa
boala evolueaza afebril, cu anorexie si astenie, cu somnolenta, uneori cu
manifestari hemoragice, in special hemoragie digestiva.
3. Faza critica care apare la aproximativ 2 saptamani
de la debutul bolii. In acest moment, boala poate evolua spre exitus sau spre
vindecare. Bidecarea se produce cand se reia diureza.
4. Faza de convalescenta care poate evolua de la 3
la 6 luni in care persista anemia, poliuria si astenia.
Evolutia bolii poate fi reversibila, atunci cand functia renala se
restabileste in 5-6 zile, in aceste conditii bolnavul se vindeca. Daca functia
renala nu se restabileste repede se recurge la metodele moderne de epurare extrarenala
care permit recuperarea functiei renale.
Tratament:
-
Variza in functie de faza evolutiva a bolii si urmareste
supravegherea bolnavului in etapa clinica de oligoanurie.
-
In perioada de agresiune se instituie tratamentul cauzei precum
inlaturarea agentilor toxici, tratamentul hemoragiilor, deshidratarii, etc.
-
In perioada oligoanurica (retentia de azotati) care se datoreaza
valorilor crescute de acid uric, uree si creatinina, aceasta se combate
printr-un regim alimentar fara proteine care consta numai din glucide si
lipide. Daca valorile ureei sunt mari se face epuratia extrarenala si rezultatele
cele mai bune se obtin cu rinichiul artificial.
-
Regimul alimentar in aceste situatii este desodat, fara proteine
si potasiu.
-
Tratamentul medicamentos consta in tratament antibiotic pentru
combaterea si evitarea infectiilor, tratament cu perfuzii de sange pentru
combaterea anemiei, stimulante ale metabolismului. Anuria se combate prin
perfuzii cu Manitol si Furosemid. In reluarea diurezei se permite un aport
abundent de apa. Se recomanda sedative ca Plegonazinul, medicatie in vederea
combaterii varsaturilor (Metoclopramid, etc.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu