miercuri, 22 aprilie 2015

ENDOCRINOLOGIE 5 08.04.2015

ENDOCRINOLOGIE
CURS 5                                                                                                                                              08.04.2015

            Pozitia este atitudinea luata spontan sub influenta unei boli sau la indicatia medicului in vederea unei examinari/operatii.
            Clasificare:
-          Fiziologica, antalgica si obstetricala
Pozitia fiziologica este expresia unei atitudini functionale si poate fi ortostatica, sezanda sau culcat.
Pozitia antalgica este pozitia adoptata de un bolnav in vederea ameliorarii durerii.
Pozitia obstetricala defineste raportul intre o regiune anatomica a corpului fetal si deschiderea anterioara a bazinului matern, raport ce se realizeaza in momentul angajarii.
Ortopneea este o pozitie sezanda care este adoptata in insuficienta cardiaca.
Pozitia in arc de cerc este adoptata in meningite severe si listerie.
In colicile abdominale pozitia este chircita si bolnavul se „tavaleste prin pat”.
Pozitia cocos de pusca in peritonita, facies cu nas ascutit, obraji supti, picioare flectate.
Faciesul este un aspect particular al fetei care poate fi caracteristic unei anumite boli.
In boala Parkinson : facies rigid, dispare mimica fetei. In poliartrita cronica evolutiva, faciesul este seboreic. In scleroza in placi fizionomia este stupida, euforica.
Rasul sardonic este aspectul inexpresiv al fetei cu un trismus care limiteaza deschiderea gurii (tetanos).
Paralizia generala progresiva afiseaza un facies flasc.
Poliglobulii si HTA: facies congestiv (rubra) si se asociaza cu conjunctive congestive.
Faciesul in luna plina in Dz si maladia Cushing.
Obrajii rosii cu buze cianotice: stenoza mitrala (faciesul mitral).
In alcoolismul ronic: fata roscata cu dilatatii ale capilarelor (venectazii) asociata cu conjunctivita si tremor al mainilor, privirea este goala, iar bolnavul cauta sa fie cat mai umil si sa capteze bunavointa interlocutorului (captatio benevolentiae).
Faciesul cu nasul in sa este tipic pentru luesul congenital.
Faciesul palid, pamantiu in TBC. Faciesul intens roscat in pneumoniile bacteriene. In Basedow facies cu ochii sticlosi si exotalmici. In mixedem facies ridat cu piele uscata. In neoplasm faciesul are culoarea paiului de grau copt.
Statura (inaltimea) este redusa in nanism (hipofizar), este exagerat in acromegalie si gigantism.
Obezitatea este un exces ponderal constand in dezaurizarea de lipide.
Trebuie sa facem diferenta intre obezitatea generalizata si bolile care produc localizari specifice ale grasimii (ex: steatopigia – depunerea grasimii la nivelul feselor la rasa negroida).
Obezitatea generala constitutionala cu caracter ereditar si obezitatea din tulburarile endocrine (hipofunctie tiroidiana, mixedem, hipofunctie ovariana) intalnita frecvent in climaterium, in rezectia chirurgicala a ovarelor.
Intalnim obezitate endocrina in hiperfunctia hipofizei care se insoteste de distrofia dipozo genitala. In hipofunctia corticosuprarenalei sau maladia Cushing care este caracterizat de HTA, osteoporoza si obezitatea tronculara (a trunchiului).
Obezitatea pancreatica: avem de-a face cu o hiperinsulinemie (insulina favorizeaza depunerea grasimilor).
Slabitul, frecvent nu reprezinta expresia unei patologii, ea este constitutional ereditara.
Bolile endocrine insotite sunt Basedow cu hipertiroidie, anorexia cu insuficienta hipofizara, Addison. Uneori acompaniaza boli grave generale cum ar fi TBC, maladii hematologice, boli maligne.
Starea mentala se defineste ca situatia in care se afla cineva sau ceva.
Starea crepusculara este un sindrom de tulburare de constienta cu debut si sfarsit brusc, cu pastrarea automatismelor motorii in contrast cu perceperea profund alterata a mediului, atat bolnavul putand fi determinat de idei delirante, halucinante auditive/vizuale urmate de amnezia episodului.
Modificarile cutanate reflecta tulburaile aparute la nivelul organelor interne.
Simptome cutanate subiective: bolnavul acuza prurit si leziuni de grataj, alteori localizarea gratajului este tipica (scabie). Pruritul poate fi un insotitor in alte boli interne (ex icterul care apare inaintea episodului icteric sau dupa).
Alte boli insotite de prurit: uremia, limfogranulomatoza, leucemii, diabet, guta, boala Basedow, parazitoze intestinale, trichineloza sau dupa eclatarea spontana sau provocata a unui chist hidatic.
In urticariile cronice avem prurit la alimente, medicamente, infectii generale de focar, in alergiile la frig, in alte alergene cutanate, in boala de colagen, in urticaria psihica, in angiodermitele ereditare, in urticaria pigmeritoza ( provocata de mastocitoza), in diverse tumori care produc factori metabolici alergizanti.
Simptome cutanate obiective: culoarea pielii palida sau rosie, ten galbui, pamantiu, pigmentarile, eritemul, herpesul, xantelasmele, diversi noduli.
Modificarile cutanate obiective depind de valoarea hemoglobinei si transparenta pielii variabila la fiecare individ si o data cu varsta.
In afara anemiilor pielea palida se intalneste in bolile renale generatoare de edem care tulbura irigatia pielii, la cardiaci cand pielea este rece si edematoasa si in mixedem.
Roseata pielii: policitemie, cianoza de origine pulmonara sau cardiaca, alcoolism, prin vasodilatie si poliglobule moderata, HTA, rubeoza diabetica si pometii rosii din stenoza mitrala.
Tenul galbui: afectiuni hepatice, anemia permicioasa si hemolitica, in carcinomatoza.
            Cafea cu lapte in endocardita lenta, amestec intre cianoza si anemie.
            Pigmentarile apar in hemocromatoza, ciroza hepatica, in boala Addison (pigmentarile mucoaselor si hiperpigmentarea pliurilor palmare), in hipertiroidie, in limfogranulomatoza, graviditate (cloasma gravidica), in disfunctii hormonale diverse, in carente de vitamine (pelagra), abuz medicamentos (ex fenocitina, hidantin, fenotiazina), in melanosarcom cu melanodermii difuze generale, in sclerodermie, acaritoza migricand (veruca pudrata cu parf de carbune), expresia carcinomului aflat in sfera abdominala.

            Leziunea melanosarcomului degenereaza in 7 luni metastaze cerebrale, hepatice.

marți, 21 aprilie 2015

subiecte examen oral 27.04.2015 ora 13:55 - 15:40

GASTROENTEROLOGIE                                                                                                  

27.04.2015 intre orele 13:55 - 15:40

SUBIECTE:
1.      Semnele si simptomele principale ale afectiunilor gastroenterologice si afectiunile in care sunt prezente mai frecvent
2.      Afectiunile esofagiene: esofagita acuta si cronica

3.      Afectiunile stomacului: gastrita acuta si cronica.

NURSING IN HEMATOLOGIE 6 20.04.2015

NURSING IN HEMATOLOGIE                                                                                          20.04.2015
CURS 6

HEMOFILIA

            Este un sindrom hemoragic ereditar. Boala se datoreaza prin absenta factorilor 8 si 9 ai coagularii.
            Atunci cand exista un traumatism apar, hematoame, sangerari, hemartroze (sange acumulat in articulatii).
            Circumstante de aparitie: personae cu antecedente heredocolaterale cu hemofilie.
            La nou nascut se depisteaza la taierea cordonului ombilical care va sangera foarte mult.
            Manifestari de dependenta:
-          Hemoragia abundenta la traumatisme mici, oboseala, astenie, ameteli, hemartroze.
Diagnostic de nursing:
1.      Circulatie inadecvata cauzata de lipsa factorilor de coagulare manifestata prin hemoragie….
2.      Intoleranta la efort cauzata de ________ manifestata prin oboseala.
3.      Risc de accidente cauzat de pierderea de sange manifestat prin ameteli.
Complicatii: necroze, gangrene, paralizii
Obiective:
-          Evitarea traumatismelor de orice fel
-          Prevenirea complicatiilor
-          Educarea cu privire la modul sa de viata si constientizarea ca trebuie sa aibe un stil de viata aparte.
Interventii:
-          Repaus la pat
-          In hemartroza sa nu faca efort cu articulatia respective
-          Daca e anemic, corectam anemiile
-          Supraveghem functiile vitale
-          Supraveghem tegumentele si mucoasele pentru echimoze, hematoame
-          Aplicam comprese reci pe articulatii
-          Facem bilantul lichidelor ingerate-excretate
Tratament:
-          Transfuzie de sange sau derivate, de obicei concentrate de factor 8
-          Tratament antihemoragic cu vitamina K si C
-          Se administreaza de obicei si tratament cytostatic

-          Se mai poate interveni chirurgical, se face splenectomies au se pot extirpa ganglionii limfatici. In cazul hemartrozelor, kinetoterapeut si interventie chirurgicala.

BOLI INFECTO-CONTAGIOASE 5 20.04.2015

BOLI INFECTO-CONTAGIOASE                                                                                      20.04.2015
CURS 5

VARICOCELUL

            Defineste dilatatia varicoasa a cordonului spermatic si a venelor spermatice. Este frecventa la persoanele tinere.
            Aceasta afectiune apare predilect pe partea stanga datorita faptului ca vena spermatica se varsa in vena renala stanga in unghi drept, fapt ce face ca pe partea dreapta varicocelul sa se produca mult mai rar fiind determinat de prezenta fie a unor tumori renale care determina compresiunea venelor spermatice. Aceasta forma de boala este considerata varicocelul secundar.
            Prezinta doua forme clinice:
1.      Varicocelul primitiv care apare dupa pubertate (mai frecvent intre 15-35 ani) cauza fiind congenitala
2.      Varicocelul simptomatic sau secundar care apare in mod egal in ambele parti ale corpului si este determinat de obstacolele existete in calea venoasa produsa prin tumori renale sau pararenale, adenopatii.
Dpdv clinic se acuca o senzatie de jena sau de greutate in scrot si durere la efort.
La palpare, vasele pline de sange se percep ca ramele. In raport de marimea varicocelului se produc complicatii, astfel la varicocelele mari si vechi se constata atrofie testiculara, tromboze ale venei spermatice.
Tratament:
-          Unul conservator care recomanda purtarea de suspensori pana la asanarea cauzei ce determina boala, dar tratamentul de electie este cel chirurgical care consta in rezectia pachetelor venoase dilatate si care se recomanda in dilatatiile mari venoase atunci cand apare durerea.

HIDROCELUL

            Reprezinta o colectie de lichid existenta intre tesutul testiculului.
            Testiculul apare marit de volum, cu o suprafata neteda, elastica care da impresia de balon umplut cu lichid.
            Pielea scrotului este destinsa si isi pierde striurile.
            Cauzele:
-          Procese inflamatorii ale aparatului genital in special ale prostatei si testiculului, dar pot fi si alte cauze: TBC, sifilis, traumatismele sau diverse viroze.
Dpdv clinic, tumefactia se dezvolta lent ducand la destinderea scrotului, nedureroasa. Cand lichidul este redus, testiculul este fluctuent, cand este mare, testiculul nu se mai poate palpa fiind ascuns in interior.
Formele voluminoase evolueaza spre baza scrotului, determinand hidrocelul scrotal.
Semnul patognomonic al hidrocelului este imposibilitatea de palpare a testiculului care este inglobat intr-un lichid serocitrin (100-500ml) cu continut bogat in albumine.
In formele recente ale bolii, testiculul este normal, dar se atrofiaza in formele vechi de boala.
Diagnosticul diferential al hidrocelului trebuie facute in primul rand cu hernia inghinala, cu varicocelul (la palpare senzatia de rame) si cu tumorile testiculului, care sunt dureroase.
Tratamentul este chirurgical si consta in evacuarea lichidului prin punctia evacuatoare, are rezultate tranzitorii, lichidul se reface, de aceea dupa punctie se infiltreaza hidrocortizonul care intarziue refacerea lichidului, deci refacerea hidrocelului.






NEFROLOGIE 5 20.04.2015

NEFROLOGIE                                                                                                                  20.04.2015
CURS 5

LITIAZA RENALA

            Reprezinta o afectiune caracterizata prin formarea de concretiuni sau calculi care provin din elemente normale  sau patologice existente in urina, elemente care in conditii normale sunt mentinute in solutii, adica dizolvate in urina.
            Etiologia calculozei nu se cunoaste. Se cunosc insa o serie de conditii care faciliteaza producerea bolii precum:
  1. Prezenta in urina in exces a unor substante care cristalizeaza precum acidul uric, acid oxalic, urati, etc.
  2. Conditii renale care favorizeaza cristalizarea acestor substante precum oliguria, staza urinara, adenom de prostata, etc.
  3. Hipovitaminoza A care are rol de protejare privind formarea de calculi.
Compozitia chimica a calculilor este diversa si consta din fosfatul de calciu care determina formarea calculilor fosfatici care se prezinta ca formatiuni neregulate, fiabile, de culoare alb murdara.
Acidul oxalic si oxalatul de Ca care determina calculii oxalici, formatiuni neregulate dure de culoare bruna sau neagra.
Acidul uric sau uratii de Ca si Na care formeaza calculii urici, formatiuni rotunde neregulate si netede.
Se cunosc si calculi cu prezenta rara cum sunt cei medicamentosi, asa numitii calculi sulfamidici.
Cand dimensiunea calculilor este foarte mica poarta numele de nisip, iar cand depasesc 2mm definesc calculul.
Simptomatologie:
1.      Cea mai caracteristica manifestare clinica este durerea litiazica manifestata sub forma de colica nefretica.
In forma clasica, durerea incepe in regiunea lombara de partea bolnava, iradiaza de-a lungul ureterului pana in hipogastru. De aici, se extinde durerea la vezica urinara, testicul sau vulva pana pe fata anterioara a coapsei.
Uneori, durerea se percepe pe fata anterioara a abdomenului, ceea ce determina un diagnostic gresit de colecistita acuta.
Colica renala, este determinata de un spasm provocat prin actiunea iritanta a calculului, spasm produs la nivelul musculaturii cailor urinare.
Durata crizei este de la cateva ore pana la cateva zile. Durerile au in mod normal un caracter intermitent cu revenire dupa efort sau socuri.
Calculii minusculi cei mai frecventi sunt cei mai durerosi, prin mobilizarea lor irita mucoasa. Calculii mari nu dau dureri sub forma de colica, ei produc o durere lombara surda.
2.      Hematuria care apare de regula dupa eforturi fizice si dispare in repaus, ceea ce reprezinta o caracteristica a acestei boli.
3.      Se inscriu si semnele de infectie urinara intrucat calculii prin staza urinara pe care o produc favorizeaza aparitia infectiei aparatului urinar.
4.      In aceasta afectiune apar tulburari de mctiune constand in special in polakiurie dureroasa.
Diagnosticul pozitiv de litiaza renala se pune in primul rand pe aspectul clinic bazat pe durere, insotita de hematurie, tulburari de mictiune, subfebrilitate. Se bazeaza pe examenul radiologic care consta in radiografia simpla, dar si pe metodele moderne de RMN, CT, etc.
Tratamentul vizeaza 2 obiective importante:
1.      Tratamentul colicii practica cu antispastice (Papaverina sau Drotaverina), Atropina, iar ca analgezice se merge pana la Mialgin
2.      Mobilizarea si eliminarea calculilor prin ingerarea pe stomacul gol a 1-1.5l de lichid. Se administreaza medicatia litica Rovatinex, Cistenal, Covalitin

3.      Tratament chirurgical

miercuri, 8 aprilie 2015

ENDOCRINOLOGIE 4 01.4.2015

ENDOCRINOLOGIE                                                                                                       01.04.2015
CURS 4

            Tulburari cardio-respiratorii
       Palpitatiile sunt perceperea suparatoare a batailor inimii (normale, accelerate, neregulate), datorate unei hipersensibilizari de moment (emotii, surmenaj), unor reflexe viscerale (aerogastroholice sau afectiuni pulmonare), unor dispendocrinii, intoxicatii (tabagism) sau afectiuni cardiace cu si fara tulburari de ritm.
            Ametelile sau vertijul se defineste ca o senzatie de flasa deplasare a propriei persoane sau a obiectelor din jur, asociata cu imposibilitatea aprecierii exacte a pozitiei corpului in spatiu si cu o stare psihica de rau ce poate ajunge pana la anxietate.
            Tipuri:
-          Auricular: din sindromul Meniere (afectiune datorata otosclerozei)
-          Laringian: apare in ictusul laringeal
-          Mental: insotit de anxietate (teama fara obiect)
-          Actokinetic survine la deplasarea rapida a obiectelor sau peisajului prin fata ochilor.
Dispneea reprezinta o tulburare respiratorie de origien pulmonara, cardiaca, anemica, nervoasa, caracterizata subiectiv prin sete de aer si obiectiv prin tulburarea ritmului sau amplitudinii frecventei respiratorii.
Tipuri:
-          De tip cardiac se datoreaza unei tulburari hemodinamica cu circulatie pulmonara deficitara
-          Cerebrala datorata alterarii functionalitatii centrilor repsiratorii (tulburari nervoase – nevrotice si in leziuni vasculare toxice sau infectioase)
-          De decubit – caracteristica prin insuficienta cordului stang si apare in pozitia culcat a bolanvului
-          De efort: comuna tuturor formelor de insuficienta cardiaca
-          Expiratorie: expiratie prelungita datorita scaderii elasticitatii pulmonare (emfizem) sau permeabilitatii bronsice (astmă, bronsita)
-          Inspiratorie: inspiratie prelungita sau stanjenita datorita stramtarii calibrului pulmonar
-          Laringiana: scaderea calibrului laringelui
-          Paroxistica nocturna: in insuficienta cordului stang
-          Pulmonara anostica provocata de tulburarea ventilatiei pulmonare ale distabilizarii sau difuziunii gazelor
-          De repaus: afectiuni cardiace grave
-          Traheala: compresia sau obstructia traheei
-          Vesperala: se exacerbeaza treptat spre seara (insuficienta cordului stang si se datoreaza cresterii debitului cardiac pe parcursul zile)
Tulburari ale aparatului genital
Pubertatea este o perioada a ontogenezei (13-16 baieti; 12-14 ani fete), reprezinta accelerarea dezvoltarii fizice, sexuale, psihice astefl incat reproducerea devine posibila.
-          De tip andoid este o pubertate anormala descrisa la fetite cu manifestari de virilizare si care se intalneste in tumorile ovariene sau in tumorile corticosuprarenalei
-          Pubertatea mica (5-7 ani): cresterea si stimularea diferentierii
-          Precoce: in generak disarmonica care apare precoce si care se datoreaza leziunilor gonadice sau diencefalo hipofizare
Tulburari menstruale (in fiecare luna)
Menstra – scurgere fiziologica de sange pe cale vaginala p[rovenidn din uter, avand caracter periodic (aprox. 4 sapt), durata 2-6 zile si limitele ritmului normal 28-32 zile
Menstruatia patologica devine anormala prin cantitatea fluxului menstrual (abundent sau redus); durata sub 2 zile, mai mare de 7 zile; prin fenomene patologice insotitoare cum ar fi dureri, tulburari digestive, nervoase.
Menstruatia retrograda a carei eliminare se face prin trompe in cavitatea peritoneala.
Modificari ale vocii si tulburari de vedere
Tulburarile vocii se definesc ca un fenomen complex rezultat din modificarile sunetului primar emis de laringe in cavitatile rezoniere ale faringelui, nasosinusale.
Vocea bitonala (paralizia recurentiala unilaterala si la persoanele cu noduli ale corzilor vocale) si consta in emisia concomitenta a 2 tonuri de tonalitati diferite, prin interferente vibratorii ale celor 2 corzi vocale.
Vocea esofagiana: emisia vocala a lanringotomizatilor (extripare), noi glote vocale la nivelul esofagului.
Vocea infantila: tulburarea vocii la adultii de sex masculin, normal dezvoltat la care vocea prezinta un registru de falset.
Vocea eunucoida (lemnoasa): sindrom de insuficienta testiculara care prezinta 2 variatii pubertar si tardiv, si o distrofie genitoovariana (hipoovaria pubelara – insuficienta de maturatie ovariana la pubertate urmare de insuficienta dezvoltarii tractului genital si a caracterelor sexuale genitale feminine).
Sclerofonie: voce aspra, timbru dur (leziuni sifilitice laringofaringiene)
Vocea stinsa: de intensitate scazuta (debili, astenici, tuberculosi)
Vocea surda (netimbrata): hipertrofia amigdaliana
Vocea de tarcovnic: nazalizarea vocii
In mixedem: raguseala cu tonalitate scazuta
In boala Addison voce slaba
Tulburari de vedere: constau din reprezentarea in scoarta cerebrala prin intermediul analizorului optic a imaginii obiective ale lumii exterioare.
Vederea poate fi alternanta: alterare ochi in actul vederii
-          Binoculara: se folosesc ambii ochi
-          Cantitativa: suficienta pentur a distinge lumina de intuneric
-          Indirecta: realizata prin periferia retinei
-          Oscilanta: obiectel vazute par sa se miste inainte-inapoi
-          Panoramica: fara relief
-          Scotopica: in conditiile de luminozitate sczuta
-          Scurta: buna numai in apropiere
-          Tridimensionala – in relief
-          Diplopia: vedere dubla

marți, 7 aprilie 2015

NURSING IN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE 4 01.04.2015

NURSING IN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE                                                           01.04.2015
CURS 4

VARICELA

            Boala infecto-contagioasa produsa de virusul Varicelo zosterian.
            Manifestari de dependenta:
-          Leziuni la nivelul tegumentelor
-          Febra prezenta sau nu (hipertermie)
-          Pe mucoasa bucala apar vezicule care se rup si lasa in urma ulceratii cu aspect de afte
-          Durere la masticatie
-          Salivatie abundenta ca la stomatita
Diagnostic de nursing:
1.      Alterarea tegumente si mucoaselor – infectie – eruptii cutanate, vezicule, ulceratii ale mucoasei bucale
2.      Disconfort – leziuni ale mucoaselor si tegumentelor – durere la masticatie
3.      Risc de contaminare/suprainfectie -        - prurit
4.      Alterarea imaginii de sine
5.      Risc de complicatii
Complicatiie: pneumonie, encefalita
Obiective:
-          Sa nu devina sursa de contaminare
-          Pastrare tegumente si mucoase integre
Interventii:
-          Igiena cu apa alcoolizata, baie dupa ce cad crustele
-          Pudre mentolate, talc, alcool mentolat (prurit)
-          Igiena cavitatii bucale (vezi stomatie)
-          Observam semnele eventualelor complicatii

-          Herpesul si zona zoster au acelasi virus.

NURSING IN GASTROENTEROLOGIE 3 01.04.2015

NURSING IN GASTROENTEROLOGIE                                                                          01.04.2015
CURS 3

BOALA ULCEROASA

-          Pierdere a substantei mucoasei gastrointestinale datorita rupturii echilibrului intre factorii de aparare (mucus si inhibitori ai gastrinei) si factorii de agresiune (acid clorhidric)
-          Ulcer gastric si duodenal
-          Bacterii responsabile Helicobacter Pylori, mai frecvent la barbate si femei de varsta medie
-          Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastric
Cauze:
-          Tahifagie (mancat repede), stres, etilism, tensiune psihica, fumat, nevroze, alimentatie defectuoasa, exces de condiment, tratament cu Aspirina, corticoizi, antiinflamatoare cu administrare de lunga durata
Tablou clinic:
-          Durere epigastrica, retrosternal. Daca investigam durerea putem afla ce tip de ulcer este.
-          Durerea epigastrica influentata de alimentatie este exagerata cand se consuma alimente acide, este calmata de alimente alkaline (lapte)
-          Durerea ascutita sub forma de arsura, roadere, strapungere caracteristica ulcerului duodenal. Daca se duce in hipocondrul drept este ulcer duodenal , in stanga este gastric.
-          Poate avea evolutie periodica.
-          Periodicitatea mica se refera la consumul de alimente: postprandial 1-3 ore dupa masa este ulcer gastric. Daca e la o ora avem lezarea orificiului cardia (intre esofag si stomac); la 3-4 ore ulceratie pilorica (stomac si duoden). In ulcerul duodenal, durerea apare tardiv la 4-6 ore dupa consumul de alimente, are un caracter nocturn (foame de lup).
-          Periodicitatea mare: primavera si toamna, tine 3 sapatamani
-          Varsaturile pot fi acide, insotite de meteorism. In ulcerul gastric se calmeaza dupa. Insotite de pirozis, eructatie, regurgitatie acide da indicatii de ulcer duodenal.
Hemoragiile oculte sunt hemoragii digestive cronice care nu pot fi diagnosticate decat in prezenta consecintelor sale, adica anemie feripriva sau se poate identifica printr-un examen de scaun.
Testul Adler (sau proba) ne permite sa punem in evidenta prezenta sangelui in materii fecale. Se tine 3 zile regim alimentar fara carne, peste, legume verzi, scaunul emis sa nu fie contaminat cu sange (perioada in care hemoroizii nu sunt in floare). Repetare la 2-3 zile cu respectarea regimului alimentar de mai sus.
Testul hemoragiilor oculte in scaun: nu este o pregatire prealabila a pacientului. Este o analiza imunologica. Atentie!!! Nu se recolteaza din vasul WC; sangele menstrual, hematuria vor contamina bolul fecal putand avea un rezultat fals.
Pentru Helicobacter in scaun cautam antigen, iar in sange anticorpi, sau in timpul endoscopiei (secretie gastrica).
Radiografia pune in evidenta nisa: margini regulate, pluri; endoscopia; probe de suc gastric in timpul noptii (intre orele 23 si 04 dimineata nu se secreta acid clorhidric).
Proba Key: proba cu histamina (iv histamina 2 mili echivalenti/ora normal, dupa administrare trebuie sa creasca la 20 mili echivalenti, in boala ulceroasa creste la 40 mili echivalenti).
Complicatii: hematemeza, melena, cancer gastric
Diagnostic de nursing:
1.      Disconfort – ulceratie (mucoasa lezata) – durere, pirozis
2.      Eliminare inadecvata – hiperaciditate – varstauri
3.      Anxietate
4.      Risc de deshidratare
5.      Risc de alimentatie necorespunzatoare / dificultate in a se alimenta.
Obiective:
-          Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic
-          Sa prezinte o alimentatie corespunzatoare in functie de faza de evolutie a bolii
-          Sa respecte si sa inteleaga regimul alimentar, de viata
Interventii:
-          Combaterea durerii
-          In perioada dureroasa repaus la pat postprandial
-          Se asigura protectie gastrica
-          Alimentatia are un rol important: mese mici, multe, dese
-          In faza dureroasa supe zarzavat strecurate, lapte diluat cu ceai, supe crème, nimic crud. Usor se incepe cu branza de vacu, paine veche, carne fiarta vita/pasare.
-          In faza de acalmie: lapte, fainoase in lapte fierte, fara prajeli, ou fiert moale, carne vita/pasare fiarta sau gratar, paine veche de o zi. Fara alimente care fermenteaza. Piure de legume, fructe coapte.
-          Alimente interzise: iaurt, lapte batut, carne grasa, varza, castraveti, fasole, supe de carne, piper, alimente prea reci/fierbinti, condiment, alcool, tutun.
Tratament:
-          Protectie gastrica si 2 antibiotice
-          Supravegherea functiilor vitale, apetitul, semnele de deshidratare (alimentatie parenterala daca nu poate manca deloc)
-          Urmarim scaunul