Azi am vorbit despre Cardiopatia ischemica
Cauzele ischemiei: spasm vascular; obstructia (aterom = depunere si conglomerare de colesterol; tromb)
Angina - durere (semn, simptom)
Criteriile durerii: sediul (localizare); iradiere, intensitate; durata; circumstante de aparitie; aspectul durerii: ca o gheara, etc; semne asociate; cum cedeaza
Am mai aflat ca transaminazele cresc in cardiopatia ischemica si infarct deoarece tesutul din jurul inimii se necrozeaza.
In cazul hemoragiei scade tensiunea, pulsul creste, apare senzatia de sete din cauza ca sangele contine plasma, care contine la randul ei 90% apa.
Melena reprezinta hemoragia cailor digestive superioare (provenind din stomac, esofag, duoden, exteriorizata prin scaun negru (sangele se digera si se coloreaza in negru).
Hematemeza reprezinta hemoragia cailor digestive superioare exteriorizata prin varsatura. (aspect de zat de cafea).
Avem de repetat STERILIZAREA
marți, 18 noiembrie 2014
luni, 20 octombrie 2014
joi, 16 octombrie 2014
CARDIOLOGIE 15.10.2014
CARDIOLOGIE 15.10.2014
CURS 5
VALVULOPATIILE
CRONICE
Stenoza
moitrala se caracterizeaza prin reducerea orificiului mitral care stanjeneste
trecerea sangelui din atriul stang in ventriculul stang.
Cauze:
-
Cel
mai frecvent RAA, endocardita bacteriana
Anatomopatologic:
-
As
este dilatat si hipertrofiat, Vs este normal sau micsorat.
-
Vd
este si el dilatat si hipertrofiat, datorita supersolicitarii
Mecanismul fiziopatologic:
-
Cresterea
presiunii in As, in venele pulmonare, in capilarele pulmonare, in artera
pulmonara si in Vd (deasupra obstacolului)
-
Sub
obstacol scade debitul cardiac.
Tablou clinic:
-
Dipsneea
apare la efort sau in repaus, in functie de gradul stenozei; apar hemoptiziile
(sputa cu sange), junghi inter-scapulo-vertebral (junghi atrial), palpitatii,
disfagia prin compresia esofagului, disfonia
-
La
nivelul cordului, varful inimii este deplasat in afara liniei medioclaviculare,
ascultatoriu suflul diastolic este aspru cu aspect de uruitura.
-
In
caz de decompensare, cand a aparut insuficienta cardiac dreapta avem:
turgescenta jugularelor, hepatomegaliza, ascita (lichid in abdomen), apar
edemele la nivelul membrelor inferioare (tegumentul este cianotic, dur nu lasa
godeu, in comparative cu cel renal care este pufos, alb si lasa godeu).
Investigatii:
-
Fonocardiograma
pentru a asculta uruitura diastolica
-
Radiografie
cardiopulmonara: marirea As, sunt puse in valoarea capilarele pulmonare
-
EKG:
hipertrofia As si Vd si dilatarea lui
-
Ecografia
evidentiaza cavitatile cardiace
-
Radiografia
cu bariu: compresia esofagului
Complicatii:
-
Edemul
pulmonar acut este de natura cardiaca si este determinat de cresterea presiunii
la nivelul capilarelor pulmonare
-
Tromboza
arteriala
-
Fibrilatia
atriala
-
Insuficienta
cardiac dreapta
Evolutie:
-
Formele
usoare si moderate necomplicate: supraveghere lunga
-
Formele
severe si complicate: prognostic rezevrat
Diagnosticul se
pune pe uruitura diastolica.
Tratament:
-
Tratamentul
corect al infectiilor rinofargiene bronsice si a RAA
-
Daca
exista hipertensiune pulmonara la nivelul plamanului, reducerea efortului
fizic, se reduce sarea din alimentatie, diuretice
-
Daca
a aparut insuficienta cardiaca: repaus, tonic-cardiac, digitale (Digoxin)
-
Daca
apare fibrilatia: Chinidina si soc electric
-
Interventie
chirurgicala: comisurotomia
INSUFICIENTA
MITRALA
Reprezinta refluxul sangelui in timpul
sistolei din Vs in As prin inchiderea incompleta a orificiului mitral.
Cauza:
-
Organica:
leziuni valvulare din RAA, endocardita bacteriana, aterosclezora sau
posttraumatic
-
Functional:
aparatul valvular este integru, dar este dilatat Vs n HTA si boala coronariana
Anatomopatolgie:
-
Vs
hipertrofiat si dilatat, As dilatat, dar nehipertrofiat, As si Vd marite de
volum. Apare insuficienta cardiaca dreapta
Mecanism fiziopatologic:
-
Inchiderea
incomplete a orificiului mitral determina refluxul din Vs in As, creste
presiunea in As, in venele pulmonare, capilare, artera pulmonara, este
solicitat Vd in care creste presiunea.
Tablou clinic:
-
Formele
usoare si moderate sunt asimptomatice
-
Pot
apare astenie, dispnee de effort, tromboembolii, hemptizii
-
Cianoza
perioronazal si la varful urechii
-
Socul
apexian este coborat in spatial 6
-
La
ascultatie, suflul sistolic apexian cu tonalitate ridicata in tasnitura de abur
-
Puls
normal sau un pic diminuat
-
TA
normala
Investigatii:
-
Fonocardiograma
pentru a asculta tasnitura de abur
-
Radiografie
cardiopulmonara: marirea As, sunt puse in valoarea capilarele pulmonare
-
EKG:
hipertrofia As si Vd si dilatarea lui
-
Ecografia
evidentiaza cavitatile cardiace
-
Radiografia
cu bariu: compresia esofagului
Tratament:
-
Tratamentul
corect al infectiilor rinofargiene bronsice si a RAA
-
Daca
exista hipertensiune pulmonara la nivelul plamanului, reducerea efortului
fizic, se reduce sarea din alimentatie, diuretice
-
Daca
a aparut insuficienta cardiaca: repaus, tonic-cardiac, digitale (Digoxin)
-
Daca
apare fibrilatia: Chinidina si soc electric
-
Interventii
chirurgicale: valvuloplastice in leziuni limitate valvulare; proteza valvulara
Asocierea
stenozei mitrale cu insuficienta mitrala = boala mitrala
miercuri, 15 octombrie 2014
ORTOPEDIE 15.10.2014
ORTOPEDIE 15.10.2014
COXARTROZA
Artroza
soldului (coxofemurala) este o afectiune cronica caracterizata prin distrugerea
progresiva a cartilajului articular de la nivelul articulatiei coxofemurala.
-
Debut
lent (50 ani), evolutie progresiva
-
Dureri
mari la sold
-
Poate
apare dupa traumatisme sau dupa luxatii de sold sau cap femoral
-
La
femei dupa 50 ani apare displazie (modificarea articulatiei soldului)
-
La
copii apare dupa malformatii congenitale
ale articulatiei coxofemurale
Forme:
-
Traumatica:
traumatisme majore, luxatiile de sold sau in cadrul evolutiei necrozei aseptice
de cap femoral,
Efecte:
tulburari de static la nivelul bazinului cu inegalitatea picioarelor; scolioze lombare, durere
evolutiva.
-
Senila:
ombatranirea fiziologica a articulatiilor + obezitatea si diabet + factori de
ortostatism prelungit
Clasificare:
a)
Idiopatice
(primitive) fara o cauza evidenta
b)
Secundare
in care se vad alterari a mecanicii articulatiilor in cadrul modificarilor
congenitale sau dobandite, coxite infectioase – boala de system
Anatomie
patologica:
-
Se
caracterizeaza prin leziuni ale cartilajului articular (ex: distrofie si
eroziuni), care determina la nivel articular modificari de turtire sau
structura osoasa (chist). Pot apare depuneri anormale la nivelul tesutului cat
si ingrosarea (fibrozarea) capsule articulare.
-
Toate
sunt insotite de o scadere cantitativa a lichidului sinovial (scaderea
lubrefierii articulatiei). Ele determina distrugerea cartilajului articular cu
rezultat imediat in cele doua functii principale ale articulatiei: stabilitate
si mobilitate. Asta mareste durerea la nivel articular.
Simptomatologie:
-
Artroza
cu debut insidios, lent
-
De
obicei este resimtita la inceput dupa un moment de repaus (redoare matinala) si
dispare dupa incalzirea articulatiei
-
Aceasta
durere devine invalidanta
-
Cracmente
(zgomote)
-
Reducerea
mobilitatii articulare
-
Apare
pozitia vicioasa
-
O
modificare de lungire a membrului afectat primul
-
Deteriorarea
articulatiei – nivelul fundului cotilului
-
Calcificari
osoase anormale – osteofiza
-
Chisturi
osoase – osteoporoza geodica
-
Osteoscleroza
– ingrosarea conturului suprafetei articulare si o sbtiere a liniei
interarticulare
Evolutie si
prognostic:
-
-
o data instalata are un character lent progresiv si ireversibil
-
Apare
deformari de bazin
-
Scurtarea
membrului afetat, datorita faptului ca cealalalta articulatie este
suprasolicitata apare inflamatia
-
Atitudinea
vicioasa reprezinta o flexie cu rotatie externa
-
Reducerea
mersului si imobilizarea individului
-
Prognosticul
este rezervat
-
Evolutia
este bilaterala
Tratament:
-
Indiferent
de tratamentul efectuat, evolutia este lent progresiva
-
Ameliorare:
igienica si dietetica
-
Reducerea
mersului, mersul pe teren accidentat
-
Putine
posturi nocive, incaltaminte adecvata
-
Medicamente
cu efect sistemic si local: antiinflamatoare, antialgice si decontracturante.
-
Antiinflamatoarele
locale: unguente/gel, aplicatie locala fara masarea zoneo dureroase.
-
In
caz de neameliorare, antiinflamatoare nesteroide selective si nonselective.
-
Tratament
agresiv: infiltratii cu solutii vaso-elastice, injectii intraarticulare, acid
hyaluronic cu rol lubrifiant. In gonatroza acidul hyaluronic este in cantitate
scazuta, scaderea acidului mareste frecarea.
-
Se
administreaza solutii forte la nivel articular
-
Complex
balneofioziokinetoterapeutic: termoterapia, hidroterapia, hidrokinetoterapia,
kinetoterapia, balneoterapia, rontgenterapia, acupunctura
-
Singurul
tratament curative este cle chirurgical: interventii chirurgicale de protezare
GENUM VARUM (O)
SI GENUM VALGUM (X)
-
Deformare
in plan frontal la nivelul membrelor inferioare cu precadere la nivelul
genunchiului ce dau aspect de O sau X. se pot intalni de la nastere si au
character congenital
Varum
pana la 18 ani este cu caracter fiziologic.
Intre
18-24 luni, membrele inferioare sunt drepte. Intre 2-3 ani poate apare valgum,
dupa 3-4 ani se poate corecta, iar peste 7 ani are character progresiv.
Modificarea
genum varum este imediat sub genunchi, la nivelul metafizei tibiale superioare.
CIFOZA
Reprezinta
o curbare accentuate a portiunii superioare a coloanei toracice, ce determina o
deformare a spatelui, acesta luand aspect convex.
Aceasta
modificare de torace este insotita de urmatoarele simptome:
-
Durere
la nivelul coloanei vertebrale toracale
-
Durere
lombara la mobilizarea coloanei vertebrale
Aceste dureri
dau oboseala si fatigabilitate
-
Rigiditate
musculara a zonei dorsale
-
Deplasare
inainte a capului
-
Dificultate
respiratorie severa
-
Modificarea
pozitiei umerilor
Cauze:
-
Fracturi
-
Lovituri
-
Tasari
vertebrale ce duc la deformarea si curbura inainte a coloanei
-
Infectiile
vetebrale (ex: TBC osos)
-
Boli
ale tesutului conjunctiv
-
Distrofiile
musculare
-
Poliomielita
(apare paralizia)
Cifoza:
-
Postural:
apare la copii, datorita posturii inadecvate. Pot fi corectate
-
Structural:
determina modificarile anatomiei. Tratament medical si chirurgical
-
Congenitala:
pot apare in perioada de crestere si poarta denumire de cifoza progresiva
Exista un
tratament precoce, postural in care se opreste aceasta evolutie. Fara
tratament, progresia curburii duce la modificari posturale.
Kinetoterapia
creste tonusul musculaturii paravertebrale; parcticarea inotului.
Tratament
chirugical: operatie corectoare
PICIORUL STRAMB
CONGENITAL: VARUS EQUIL
Se
intalneste la 1:1000 nou nascuti. Este rezultatul unei dezvoltari anormale a
muschilor tendoanelor, oaselor, piciorului in perioada intrauterine: factori
genetici si de mediu.
Apare ca o
anomalie izolata, are character idiopatic.
Exista forme
teratologice in care intervin si alte malformatii.
Apare o atrofie
a musculaturii gamebi si o lungime mai mica in comparative cu celalalt picior.
Mersul este anormal.
Tratament:
-
Mult
timp tratamentul chirigical a ost considerat primordial
-
S-a
ajuns la tratamentul Poncetti: corectia prin aparate gipsate dupa care se
folosesc ortezele.
TORTICOLIS
Reprezinta
contracture mai mult sau mai mutin dureroasa a musculaturii gatului si
limiteaza rotatia capului.
Tipuri:
-
Torticolis
banal: miscare fortata si brutala a gatului. Dispare repede dupa miorelaxante,
frectie la spate, odihna
-
Torticolis
congenital: cauzat de o dezvoltare a musculaturii sternocleidomastoidiene, are
caracter permanent, nu doare. Se opereaza in primii ani de viata. Tratament
chirurgical: alungire tendoane pentru redarea miscarii.
-
Torticolis
spasmodic: cauza necunoscuta. Apar accese de dureri si redoare a gatului cu
contracturi succesive. Tratament kineziterapie, injectii locale, introducerea
de toxina botulinica
-
Torticolis
simptomatic: boala de origine este o leziune la nivelul coloanei
vertebro-cervicale.
MANAGEMENT SI LEGISLATIE SANITARA
MANAG SI LEGISL SANITARA 23.09.2014
CURS 1
Managementul
este o functie profesionala care inseamna a conduce intr-un context dat, un
grup de persoane care au de atins un obiectiv comun in conformitate cu
finalitatile organizatiei din care fac parte.
Functie
profesionala – este o activitate profesionala, practica pentru exercitarea
careia sunt necesare cunostinte si abilitati specifice, tehnice si relationale.
A conduce - este
un termen generic care inseamna a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie
sa atinga obiective comune.
Intr-un context
dat se refera la doua aspecte:
1.
Conditiile
economice, sociale, politice, specifice cu constrangeri si oportunitati
2.
Caracteristicile
cultural, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei din care face
parte.
A conduce un
grup de persoane – nu pot fi conduse direct in conditii de eficienta grupuri
mai mari de 8-10 persoane. Acesti colaboratori directi, pot conduce la
randullor alte grupuri de colaboratori. Rezultatele depind in mare masura de
capacitatea directorului de a conduce primul cerc de colaboratori directi.
Obiectiv comun
in conformitate cu finalitatile organizatiei – daca intr-o organizatie,
obiectivele nu sunt mereu clar definite sau daca sunt definite doar la nivelul
ansamblului organizatiei si nu la nivelul fiecarui subansamblu, este absolut
necesar ca obietivele sa fie explicate intr-o maniera operationala, astfel
toate serviciile componente trebuie sa aiba obiective clare, suficient de bine
explicate pentru a fi operationale. Directorul impreuna cu cei mai apropiati
colaboratori vor lucre la stabilirea obiectivelor pe care ulterior toti membrii
echipei vor trebui sa le cunoasca si sa le asimileze astfel incat energiile sa
fie mobilizate in acelasi sens.
MANAGEMENT ,
STIINTA SI ARTA
Managementul, ca
activitate de conducere a unui grup de persoane pentru atingerea unui obiectiv
comun, presupune si se bazeaza pe experienta si talentul managerului
S-a considerat
ca eficienta in activitatea manageriala este determinate in mod exclusive de
calitatile personale ale acestuia, pe experienta combinata cu perspicacitatea,
originalitatea, energia, puterea de a-i convinge pe ceilalalti cu usurinta si
increderea in sine.
De aici idea ca
managementul este o arta, deoarece nu exista retete prestabilite pentru
rezolvarea unor situatii dificile intr-o organizatie sau de luarea a celor mai
bune sau potrivite decizii intr-un context dat caracterizat de multe ori de
ambiguitate.
Practica nu
arata ca reusita manageriala este sensibil imbunatatita atunci cand pe calitatile
personale se grefeaza (se pun, alatura) si cunostinte specifice de management.
Evolutia cunostintelor privitoare la management ne arata ca aecst domeniu a
dobandit atributele unei stiinte, deoarece ne aflam in fata unui cap
sistematizat de cunostinte, metode si tehnici care utilizate in activitatea
practica contribuie la cresterea eficientei activitatii unei organizatii.
Managementul
efficient nu este o arta sau o stiinta, ci arta si stiinta, deoarece presupun
utilizarea calitati personale pentru a adapta cunostintele, metodele, tehnicile
specifice la un context determinant.
MANAG. SI
LEGISL. SANIT. 30.09.2014
CURS
2
PRINCIPII
GENERALE SI TENDINTE ACTUALE
Ca principii generale ale conducerii
pot fi descrise:
1.
Conducere prin obiective
2.
Invatarea din experienta
3.
Diviziunea muncii: specializarea omului
pe diferite sarcini
4.
Inlocuirea resurselor rare (resurse
umane)
5.
Convergenta muncii (eficienta)
6.
Functiile determina structura
7.
Delegarea autoritatii
8.
Conducerea prin exceptii
9.
Utilizarea celui mai scurt drum pana la
decizie
In
activitatea manageriala se manifesta in prezent cateva tendinte noi:
1.
In domeniul planificarii, intalnim
aliantele strategice
2.
In domeniul organizarii, cultura
organizationala sau corporatista
3.
In domeniul personalului avem
competenta, controlul stresului si plata in functie de performanta
4.
In conducere si dirijare, avem
activitatea anteprenoriala desfasurata in interiorul organizatiei
5.
In activitatea de control avem
mecanismele de asigurare si evaluare a calitatii ingrijirilor de sanatate
SURSELE
AUTORITATII IN ACTIVITATEA DE CONDUCERE
Managerul este o persoana din
organizatie, careia i s-a incredintat responsabilitatea de a face posibila
indeplinirea unei activitati prin colaboratorii sai din interiorul unei unitati
operationale.
In activitatea manageriala,
autoritatea este atributul pe care il are un conducator de a pretinde
ascultarea. Autoritatea face posibila luarea si executarea deciziilor.
Principalele surse ale autoritatii
sunt:
1.
Pozitia ierarhica. Aceasta genereaza
autoritatea administrativa si este legata de pozitia pe care o ocupa un
conducator intr-o unitate. Are un caracter efemer deoarece se poate executa
exclusiv numai atata vreme cat managerul ocupa functia ierarhica in interiorul
organizatiei.
2.
Autoritatea de competenta este data de
cunostintele si tehnologiile folosite de un conducator in activitatea sa
manageriala. Sursa acestei autoritati nu poate genra pretentia de a fi
ascultat, dar un conducator competent este ascultat pentru ca acest drept il
confera colaboratorii.
3.
Carisma este o calitate inascuta
asociata autoritatii morale. Un conducator carismatic motiveaza si mobilizeaza
personalul pentru realizarea obiectivelor organizatiei.
Fiecare
autoritate este dublata de responsabilitate, care este de trei nivele:
1.
Responsabiliatte de nivel strategic:
este atributul directoruilor generali. Aceasta responsabilitate se refera la
optiuni majore legate de evolutia serviciilor de sanatate (dezvoltare,
diversificare si finantarea acestora pentru o durata medie)
2.
Responsabilitate manageriala de nivel
mediu este cea pe care o au conducatorii care se ocupa de buna desfasurare a
proceselor. Aceasta aloca si gestioneaza resursele, decid in probleme de
personal, materiale si bani.
3.
Nivelul operational este treapta la care
apare productia de servicii care in sistemul de sanatate are o importanta
majora.
MANAG. SI
LEGISL. SANIT. 07.10.2014
CURS 3
FUNCTIILE
MANAGERIALE
Reprezinta ceea ce fac managerii
pentru atingerea obiectivelor organizatiilor prin utilizarea oamenilor si a
altor resurse. Ele sunt activitati de baza realizate de manageri. Sunt clasificate
in :
1.
Planificare
2.
Organizare
3.
Functia de personal sau coordonarea
4.
Conducerea/comanda
5.
Controlul
1.
Planificarea
Aceasta
functie consta in selectarea misiunilor si a actiunilor necesare pentru
realizarea lor.
Activitatea
de planificare cere luarea unor decizii intre mai multe alternative. Presupune
deci o alegere. Planificarea orienteaza managementul in utilizarea resurselor.
Scopul planificarii este sa dea posibilitatrea serviciilor de sanatate sa faca
fata prezentului si sa anticipexze viitorul. Aceasta implica luarea deciziei
asupra a ceea ce trebuie facut, cand si cum. Poate fi pe termen scurt sau lung.
Prin termen scrit se intelege o
perioada de maxim 1 an zile (ex: bugetul unui spital este o planificare pe
termen scurt pentru ca anticipeaza viitorul pe o perioada de aproximativ 1 an).
Planificarea pe termen lung poate
implica pregatirea unui program de actiune strategica pe care o organizatie
trebuie sa-l urmeze pe termen lung 5-10 ani, pentru a oferi servicii medicale
intr-o zona rurala.
2. Organizarea
este o functie prin care se stabileste structura organizatiei si se definesc
rolurile persoanelor in cadrul diferitelor compartiemente.
Presupune si stabilirea relatiilor
dintre compartimente si oameni, referindu-se implicit la stabilirea relatiilor de
autoritate si responsabilitate.
Managerii stabilesc relatiile formale
dintre indivizi si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati
logice.
Organizarea poate fi facuta pentru a
functiona pe termen lung, departamente, structuri permanente sau pe termen
scurt ca in cazul in care se formeaza un grup de lucru ce se va dizolva in
momentul in care sarcina a fost indeplinita.
In plus managerul trebuie sa fie
constient de multitudinea relatiilor informale care exista intr-o organizatie.
Un manager trebuie sa fie permanent
constient de prezenta liderilor de opinie ai organizatiei in pofida faptului ca
acestia nu are o autoritate atribuita.
3.
Functia de personal include activitati
in legatura cu managementul resurselor umane sau administrarea personalului.
Scopul
principal al acestei funtii este acela de a desemna persoanele cele mai
adecvate posturilor detinute, deci care au calificarea descrierii posturilor.
Angajatii
nu trebuie sa fie nici sub nici supracalificati in postul pe care il ocupa.
Ambele situatii trebuie evitate in egala masura.
De
asemenea, functia de personal include recrutarea angajatilor, selectarea celor
ce urmeaza a fi angajati, alocarea personalului in posturile existente,
determinarea modului de remunerare precum si actiunile desfasurate in vederea
intreruperii activitatii angajatiilor datorita pensionarii/concedierii.
4.
Conducerea/comanda.
Aceasta
functie peresupune orientarea oamenilor spre ceea ce trebuie ssa realizeze si
ceea ce nu trebuie sa faca fiind caracterizata prin actiune.
Adeseori
conducerea implica constientizarea unui mediu de motivare si comunciare astfel
incat membrii organizatiei sa inteleaga ce se astepta de la ei in munca.
Conducerea
poate include atribuirea unei sarcini unui subordonat (ex: medicul sef de
sectie stabileste modul in care personalul auxiliar va realiza curatenia
intr-un salon).
Un
manager poate alege diferite moduri de conducere in functie de sarcina de
indeplinit si de dorinta angajatului de a duce la bun sfarsit sarcina. Poate
folosi un stil de conducere bazat pe preferintele sau filizofia sa personala.
Unii adopta un stil de conducere puternic, autoritar, in timp ce altii
considera o abordare mai democratica ca functioneaza mai bine. Pot sa-si
adapteze stilul la nevoile momentului.
5.
Controlul
Se concentreaza pe monitorizarea si evaluarea performantelor
obtinute.
Scopul
principal este incercarea de imbunatatire continua a calitatii. Controlul
implica in esenta stabilirea de standarde si compararea rezultatelor concrete
cu aceste standarde. Standardele furnizeaza o baza masurabila cantitativa ce
poate fi folosita de manageri pentru a monitoriza, ajusta si imbunatati
performanta.
Intalnim
patru etape:
1.
Stabilirea de standarde de timp,
calitate/cantitate
2.
Masurarea rezultatelor
3.
Compararea rezultatelor cu standardele
4.
Aplicrea modificarilor necesare
Controlul
implica frecvent un mecanism de feedback sistematic in care intrarile sunt
comparate cu iesirile (rezultatele).
Cand
apar variatii de la rezultatele asteptae, managerii folosesc feedbackul
provenit din monitorizarea proceselor de productie si al rezultatelor pentru a
face schimbarile necesare, daca exista un bun sistem de monitorizare se pot
face ajustarile atat la resursele folosite cat si la standardele de performanta
aplicate.
Repetarea
regulata a acestor procese reprezinta premisele imbuntatirii performanetelor
obtinute.
Subiecte
examen:
1.
Principalele surse ale autoritatii (3)
2.
Organizarea
Referat: Legea
asig de sanatate – articole interesante de scos pe hartie – 2 pagini scrise de
mana.
MANAG. SI
LEGISL. SANIT. 14.10.2014
CURS 4
ROLURILE
MANAGERIALE
Presupun de multe ori aspecte care
pot merge mai departe decat functiile managerului.
Un manager are o anumita autoritate
si un anumit statut. Are anumite responsabilitati in cadrul organizatiei pe
care o conduce sau in afara ei care nu se incadreaza in totalitate in
totalitate in categoria functiilor manageriale.
Aceste activitati sau comportamente
pot fi descrise ca roluri, care se pot clasifica in:
1.
Roluri interpersonale:
a)
Rol de reprezentare
b)
Rol de lider
c)
Rol de legatura
2.
Roluri informationale:
a)
De monitor
b)
Diseminator
c)
Purtator de cuvant
3.
Roluri decizionale:
a)
Anteprenor
b)
Mediator
c)
Distribuitor de resurse
d)
Negociator
Rol de
reprezentare:
-
Orice manager are de indeplinit sarcini
ceremoniale (intampinarea unor oaspeti, participarea la o petrecere la o
petrecere ocazionata de pensionarea unui subordonat, sarbatorirea zilei
spitalului, etc)
Rol de
lider:
-
Managerul stabileste o directie si un
mediu de munca care ii incurajeaza pe subordonati sa lucreze la un nivel optim
Rol de
legatura:
-
Managerul are contacte in afara
departamentului sau de lucru cu alti manageri in alte departamente ale aceleasi
organizatii sau din alte organizatii. Acest rol se refera la lucrul in retea.
Rol de
monitor:
-
Managerul cauta permanent informatii
legate de munca pe care o desfasoara prin folosirea unor surse numeroase.
Informatiile pot fi colectate din carti, rapoarte, reviste, congrese,
conferinte si conversatii informale.
-
Managerul trebuie sa sorteze toate
aceste date si sa aleaga informatiile cele mai relevante si mai folositoare.
Daca este bine informat, managerul are un avantaj important in luarea
deciziilor fata de alti manageri care nu au avut acces la asemenea informatii.
Rol de
purtator de cuvant:
-
Managerul are autoritatea de a vorbi ca
reprezentant al organizatiei. Sunt situatii cand el va incerca sa
informeze/influenteze persoanele din organizatie pe care o conduce sau din
afara acesteia.
Rol de
anteprenor:
-
Numit si rolul de agent de schimbare.
Aceasta este cel mai important rol decizional al managerului. Managerul cauta
sa schimbe unitatile de lucru in mod voit pentru a le imbunatati. Se cauta idei
noi prin orice sursa posibila, acestea sunt evaluate si daca se considera
productive sunt implementate in cadrul organizatiei.
Rol de
mediator:
-
Managerii trebuie sa fie capabili sa
actioneze in vederea reducerii sau chiar a eliminarii conflictelor. Managerul
trebuie sa cunoasca si sa aplice metode de rezolvare a conflictelor. Daca apar
tulburari in cadrul organizatiei ele trebuie rapid tratate pentru a nu deveni
probleme de proportii crescute.
Rol de
distribuitor de resurse:
-
Managerul trebuie sa aleaga cine si cat
va primi din resursele limitate la care au acces. Extrem de rar, resursele pot
face fata tuturor cererilor. In aceasta situatie, managerului este nevoit sa
aloce resursele existente, bazandu-se pe nevoi, performante, utilitate si nu pe
influenta politica, prietenii sau coercitie.
Rol de
negociator:
-
El reprezinta interesele organizatieie
in vederea obtinerii resurselor necesare. Concomitent va incerca sa ajunga la o
intelegere cu persoanele de al caror ajutor ar avea nevoie.
-
Managerul trebuie sa protejeze
interesele si resursele unitatii de lucru sau ale organizatiei si sa se asigure
daca acestea sunt angajate intr-un schimb echitabil.
La fel
ca si functiile, rolurile manageriale nu sunt mereu distincte sau separate, ele
putand sa se suprapuna. Managerii cu experienta inteleg gradul de ambiguitate
al rolurilor si functiilor si sunt capabili sa se integreze abil.
Subiecte
examen:
1.
Principalele surse ale autoritatii (3)
2.
Organizarea
3.
Rolurile manageriale: enumerare
categorii
Referat: Legea
asig de sanatate – articole interesante de scos pe hartie – 2 pagini scrise de
mana.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)