Bolile copilului

Sindromul de malnutriție - malnutriția sau distrofia

Definiție: este o tulburare primară sau secundară, cronică, a procesului de creștere și dezvoltare postnatală, caracteristică sugarului și copilului mic, datorată imposibilității organismului de a-și  acoperi necesitățile nutriționale prin aport exogen, fiind astfel obligat să-și consume țesuturile  proprii și manifestată prin deficit ponderal, deficit statural și deficit al circumferinței craniene.

Incidență

_ Mai frecventă:

_ - în țările subdezvoltate și în curs de

dezvoltare

_ - în primele 6 luni de viață

_ - la băieți

_ - toamna

_ - la sugarii alimentați artificial

_ Etiologie

_ Factorii determinanți sunt:

_ Alimentație insuficientă cantitativ:

_ Hipogalactie maternă

_ Diversificare tardivă a alimentației

_ Diluții necorespunzătoare ale laptelui praf

_ Realimentări repetate și diete restrictive

_ Tabu – uri alimentare, religioase sau etnice

_ Dificultăți de alimentație prin anomalii congenitale ale cavității bucale, vărsături cronice, regurgitații cronice

_ Alimentație insuficientă calitativ:

_ Carențe de glucide

_ Carențe proteice

_ Carența de lipide

_ Infecții repetate sau trenante:

_ Infecții enterale sau parenterale

_ Bronhopneumonie

_ Otomastoidite

_ Infecții urinare cronice

_ BDA

_ Lues

_ TBC

_ Carențe psiho-sociale:

_ Deprivare maternă

_ Neglijarea ritmului fiziologic al alimentației

_ Lipsa de igienă

_ Poluarea

_ Frigul

_ Hospitalismul

_ Afecțiuni psihosomatice:

_ Diateza exudativă

_ Stenoza hipertrofică de pilor

_ Mucoviscidoza

_ Celiachia

_ Intoleranța congenitală de dizaharide

_ Paralizii cerebrale infantile

_ Factorii favorizanți sunt:

_ Greutatea mică la naștere

_ Varsta mică de debut

_ Condiții nefavorabile de mediu social:

_ Venituri scăzute

_ Familie dezorganizată

_ Asistență medico – sanitară nesatisfăcătoare

_Patogenie

_ Mecanismul de producere a malnutriției este inaniția de cauză externă sau internă.

_ Forme evolutive

_ Distrofia de grad I (distrofia formă ușoară sau hipotrofia); se manifestă prin:

_ Curbă ponderală staționară

_ Ip = 0,89 – 0,76

_ In = 0,89 – 0,81

_ Deficit ponderal de până la 20%

_ Țesut celular subcutanat dispărut pe abdomen și scăzut pe trunchi

_ Musculatura puțin influențată

_ Toleranța digestivă puțin scăzută

_ Inapetență

_ Stare ușor reversibilă

_ Distrofia de grad II (distrofia medie)

_ Se manifestă prin:

_ Curbă ponderală staționară cu tendință spre scădere

_ Ip = 0,75 – 0,61

_ In = 0,80 – 0,75

_ Deficit ponderal intre 20 – 30%

_ Creșterea in lungime nu este afectată

_ Țesut celular subcutanat dispărut pe abdomen,trunchi, membre dar păstrat la nivelul obrajilor

_ Tonusul muscular scăzut

_ Starea psihică inrăutățită

_ Semne de metabolism de infometare (de autofagie): bradicardie, bradipnee și hipotermie

_ Apar frecvent infecții bacteriene și candidoză bucală

_ Toleranța digestivă este scăzută: 100 kcal/kg corp; sugarul mănancă și face diaree

_ Distrofia de grad III (distrofia severă numită și malnutriția protein-calorică sau malnutriția proteică severă)

_ Se caracterizează prin:

_ Curba ponderală scade progresiv pană la prăbușire

_ Ip sub 0,60

_ In sub 0,75

_ Deficit ponderal peste 30%

_ Țesut celular subcutanat dispărut complet: copilul este ”piele și os”, are buze subțiri, bărbia ascuțită,

fruntea și obrajii increțiți, șanțul nazo – genian profund

_ Prezintă reacție paradoxală la foame: la foame se prăbușește ponderal

_ Prezintă reacție paradoxală la alimentație: mănancă și scade in greutate

_ Copilul prezintă stare de hibernație: ”cadavru ce respiră”

_ Copilul poate deceda prin hipocalcemie, infecții bacteriene, mai ales digestive

Forme clinice particulare

_ Distrofia laptelui de vacă

_ Este o formă ușoară de malnutriție, determinată de lipsa glucidelor.

_ Apare la sugarii ce primesc lapte de vacă fără un supliment corespunzător de glucoză, zahăr sau făinos.

_ Semnele clinice sunt discrete:

_ Semne puține de distrofie

_ Paloare discretă

_ Scaune albe, chitoase, fetide

_ Urini cu miros amoniacal

_ Tendință la acidoză

_ Distrofia dispare la suplimentarea laptelui de vacă cu glucoză.

_ Distrofia de tip Marasm

_ Este o distrofie simplă ce apare ca urmare a unei subalimentații globale sau cantitative (cand copilul

primește un aliment complet, in cantitate mică).

_ Cauze:

_ Hipogalactia maternă

_ Diluții mari ale laptelui de vacă sau a laptelui praf

_ Boli organice

_ Semne clinice:

_ Abdomen scobit de foame

_ Topirea țesutului adipos și muscular

_ Intarziere mare a creșterii in greutate

_ Distrofia de tip Kwashiorkor (distrofia făinoaselor, distrofia prin lipsă de aminoacizi, distrofia de război

sau distrofia tropicală)

_ Este o distrofie severă prin lipsă de proteine, glucidele și lipidele fiind in cantitate normală.

_ Apare după varsta de 1 an la copiii nediversificați.

_ Semne clinice:

_ Edeme datorate scăderii albuminelor

_ Țesutul gras prezent

_ Semne de pancreatită interstițială

_ Incărcare grasă hepatica

_ Modificări ale pielii asemănătoare cu pellagra datorită deficitului de triptofan

_ Păr de culoare diferită de a speciei (ex. păr roșu la negrii)

_ Stare psihică proastă (copiii sunt morocănoși și dorm in șezut)

_ Depozit scăzut de potasiu in mușchi

_ Deshidratare cu tendință la colaps

_ Tratament

_ Tratamentul profilactic

_Încurajarea alimentației la sân

_Alimentație mixtă/artificială corectă

_Tratamentul corect al diareilor acute

_Tratamentul corect al infecțiilor

_Tratamentul corect al sindroamelor de malabsorbție

_Respectarea calendarului de vaccinări

_Respectarea condițiilor de igienă

_ Tratamentul curativ

_Suplimentarea dietei

_Tratament cauzal

_Tratamentul infecțiilor

_ Complicații

_ Infecții severe

_ Escare

_ Anemie carențială

_ Rahitism carențial

_ Cretinism

_ Gușă endemică

_ Cecitate

Rahitismul carențial

_ Definiție: este o insuficientă depunere de săruri minerale în matricea osoasă și în cartilajul preosos la un organism aflat în creștere.

_ Clasificare

_ Rahitism carențial – prin lipsă de vitamin D

_ Rahitismele vitaminorezistente - țin de o boală renală în general

_ Etiologie

_ Factorul determinant este aportul insuficient de vitamina D.

_ În natură vitamina D se găsește sub 2 forme:

_ Vitamina D2 sau ergocalciferolul provine din ergosterol (un sterol de origine vegetală) care, iradiat, are proprietăți de vitamină D

_ - vitamina D3 sau colecalciferolul, de origine naturală ce provine din transformarea provitaminei din piele sub influența razelor ultraviolete cu lungimea de undă de 2960 – 3100 A.

_ Factorii favorizanți sunt:

_ Expunere insuficientă la razele solare

_ Poluare crescută

_ Alimentație inadecvată (exces de făinoase)

_ Profilaxie incorectă, incompletă sau absentă

_ Nevoi crescute la prematuri și la copiii cu condiții de mediu precare

_ Patogenie

_ Pentru se activa, vitamina D suferă în organism 2 transformări:

_ Prima la nivelul ficatului, unde suferă o hidroxilare în poziția 25, dând naștere la 25- hidroxicolecalciferol

_ A doua la nivelul rinichiului, unde suferă a doua hidroxilare în poziția 1, rezultând 1, 25- dihidroxicolecalciferol

_ Deci, pentru a deveni activă, vitamina D are nevoie de 2 organe sănătoase: ficatul și rinichiul.

_ Fiziopatogenie

_ In organismul uman, vitamina D acționează asupra:

_ - Intestinului, unde crește resorbția calciului din tubul digestiv

_ - Osului, asupra căruia acționează impreună cu parathormonul, favorizand fixarea calciului in os

_ - Rinichiului, unde favorizează retroresorbția fosforului din tubii renali

_ Carența de vitamină D determină scăderea absorbției calciului la nivel intestinal, ceea ce determină apariția hipocalcemiei. Hipocalcemia reprezintă un stimul pentru paratiroide care secretă parathormon, care are rolul de a scoate calciul din oase.

 _ Clinic

_ Rahitismul carențial evoluează in mai multe faze:

_ Faza de debut:

_ Hipotonie musculară

_ Cifoză dorsolombară mai accentuată

_ Faza clinică:

_ Semne musculare:

_ Hipotonie

_ Abdomen etalat pe margini (așa numitul ”pântece de batracian”)

_ Hiperlaxitate ligamentară

_ Semne cutanate:

_ Paloare tegumentară

_ Transpirații mai abundente (mai ales la nivelul capului)

_ Semne osoase:

_ Semne osoase:

_ Craniotabes: senzația de ”minge de ping-pong” la apăsare

_ Întârzierea închiderii fontanelelor

_ Bose frontale, parietale sau/și occipitale

_ Plagiocefalie: reprezintă aplatizarea oaselor craniene

_ ”Mătănii” costale: tumefacția cartilajelor condro – costale

_ ”Brățări” epifizare: lărgirea extremității distale a osului

_ Torace ”în crinolină”: torace evazat la baze cu șanț submamar

_ Torace ”în carenă”: stern proieminent

_ Sternul înfundat

_ Membrele inferioare deformate fie în ”X” (genu valgum) fie în ”O” (genu varum)

_ Deformări ale coloane vertebrale

_ Întârziere moderată în dezvoltarea psihică

_ Hepatosplenomegalie

_ Paraclinic

_ Biochimic, rahitismul evoluează in 3 faze:

_ Faza 1: calcemie scăzută + fosforemie normală +parathormon absent in sange

_ Faza 2: parathormonul crescut in sange + calcemia normală + fosforemia scăzută

_ Faza 3: parathormonul crescut in sange + fosforemia scăzută + calcemia scăzută

_ De asemenea sunt modificate:

_ Fosfataza alcalină este crescută

_ Calciuria este scăzută

_ Produsul Ca * P este scăzut

_ Radiografia oaselor pumnului arată modificări ce evoluează in 3 faze:

_ Faza 1: epifiza apare lărgită

_ Faza 2: metafiza apare concavă (aspect ”in cupă”)

_ Faza 3: marginile ”cupei” se franjurează dand aspect ”flu – flu”

_ Pe langă aceste modificări mai apar:

_ Demineralizări osoase

_ Osificarea intarziată a nucleilor de osificare epifizari

_ Complicații

_ Fracturi pe os patologic

_ Deformări scheletice

_ Infecții grave

_ Intarzieri in dezvoltarea fizico-psihică

_ Tratament

_ Tratament profilactic pe perioada de creștere a copilului.

_ Profilaxia antenatală: se face in ultimul trimestru de sarcină cu vitamina D, ce se administrează fie zilnic

(500 u.i./zi - 1000 u.i./zi per os ), fie săptămânal (4.000 – 5.000 u.i./săptămană, in priză unică, per os), fie stossterapie (2 doze stoss de 200.000 u.i. administrate oral la inceputul lunii a VII-a de sarcină și in luna a X-a).

_ Profilaxia postnatală incepe la 7 – 10 zile de viață

_ Se face: fie zilnic (400 – 500 u.i./zi, per os, pană la varsta de 18 luni, apoi numai perioadele neinsorite ale anului după varsta de 18 luni pană la 12 - 15 ani), fie stossterapia (200.000 u.i., in priză unică la varsta de: 7 – 10 zile, 2, 4, 6, 9, 12 si 18 luni iar după varsta de 18 luni pană la 6 ani cate 200.000 u.i. in priză unică oral in luna ianuarie și aprilie).

_ Tratament curativ

_ Obiective:

_ - prevenirea sau corectarea deformărilor scheletice rahitice si a hiperparatiroidismului reactiv;

_ - prevenirea sau corectarea hipocalcemiei și a simptomelor legate de aceasta (tetanie pană la moarte

subită);

_ - asigurarea creșterii și dezvoltării normale;

_ - asigurarea unor doze de vitamina D care să asigure efectul terapeutic;

_ Scheme orientative de tratament

_ IOMC ”Alfred Rusescu” recomandă următoarele scheme de tratament:

_ forme ușoare și medii: zilnic, oral, 2000 – 4000 u.i. vitamina D, 6 - 8 săptămani, apoi profilaxie și la 6 luni o doză de 1000 u.i.

_ forme grave: 3 doze stoss de 100.000 u.i. vitamina D2 sau D3 injectabil, im la interval de 3 zile, apoi o doză de 200.000 u.i. per os sau intramuscular la 30 de zile apoi după 30 de zile profilaxie.

_ Se asociază calciu: 50 - 80 mg/zi calciu, pentru 3 – 4 săptămani in formele comune și 6 - 8 săptămani in

formele hipocalcemice.

_ In cursul profilaxiei rahitismului, dar mai ales al tratamentului, se va urmări cu atenție apariția eventualelor semne de supradozare:

_ inapetență;

_ vărsături;

_ polidipsie;

_ poliurie;

_ constipație;

_ agitație/apatie.

_ Tratamentul igieno – dietetic

_ Copilul cu rahitism evolutiv nu va fi incurajat să stea in șezut precoce, nici să se ridice in picioare și să meargă pană la stabilizarea bolii.

_ Se recomandă purtarea de ghete cu susținător plantar sau, cand se poate, picior gol pană la varsta de minimum 3 ani.

_ Persistenta piciorului plat după varsta de 1 an și 6 luni reclamă corecție prin gimnastică sau incălțăminte ortopedică.

_ Persistența unor deformări osoase mari, in special la membrele inferioare, după varsta de 2 ani, obligă la consult interdisciplinar cu specialist ortoped.

Tetania

_ Definiție: este un sindrom clinic și electric ale căror manifestări sunt rezultatul unei hiperexcitabilități

neuromusculare.

_ Etiologie

_ Hipocalcemia

_ Hipofosforemia

_ Absența vitaminei D

_ Hipomagneziemia

_ Asocierea hipernatriemiei cu hipokaliemia

_ Alcaloza

_ Clinic

_ Semne latente (se descoperă prin manevre de provocare):

_Semnul Chvosteck – Escherichi: se percută la jumătatea distanței dintre meatul auditiv și comisura bucală; se produce contractura m. orbicular al buzei

_Semnul Chvosteck – Weiss: se percută la unghiul extern al pleoapelor; se produce contracția m. orbicular

al pleoapei

_Semnul peronierului Lust: se percută n. peronier sub capul fibulei și se produce flexia dorsală a piciorului

_Semnul Trousseau: se comprimă brațul cu manșeta tensiometrului și se produce mâna de mamoș.

_ Semne electrice:

_semnul Erb: se măsoară intensitatea unui curent galvanic ce produce o contracție musculară

_ Semne manifeste:

_ Spasme musculare:

_Spasmul carpo – pedal: picior in extensie, talpa concavă, halucele flectat

_Laringospasm ce determină un zgomot inspirator de tonalitate inaltă insoțit de tiraj

_ Convulsii

_Tratament

_Tratamentul este în funcție de cauză.

Amigdalitele

_ Definiție

_ Angina este o inflamație acută a sistemului faringian, interesand inelul limfatic și in special amigdalele palatine.

_ Etiologie

_ La copiii mici: adenovirusuri, candida albicans

_ La școlari și adolescenți: streptococul beta hemolytic grup A (80% din cazuri), mycoplasma pneumoniae, stafilococ, pneumococ, meningococ

_ Clinic

_ In funcție de aspectul local al faringelui, anginele sunt:

_ Angine roșii (angina eritematoasă și angina flegmonoasă)

_ Angine albe (angina pultacee)

_ Angine ulcero – necrotice

_ Angina eritematoasă

_ Febră: 39 – 39,5 grade

_ Disfagia și durerea in gat lipsesc frecvent

_ Examenul fundului de gat evidențiază amigdale hiperemiate și hipertrofice

_ Vindecare rapidă in 4 – 5 zile, fără complicații

_ Angina flegmonoasă

_ Debutul este brusc cu hipertermie: 39 – 41 grd.

_ Frison

_ Disfagie intensă cu iradiere la nivelul urechii

_ Adenopatie satelită

_ Uneori disfonie și respirație dificilă

_ Uneori trismus și salivație abundentă

_ Examenul fundului de gât evidențiază inflamația puternică unei amigdale și a țesutului periamigdalian, edem intens ce determină o tumefacție mare ce depășește, deplasând lueta

_ Evoluează spontan spre abces amigdalian /periamigdalian cu tendință la deschidere spontană și posibilitatea de sufocare

_ Sub tratament evoluția este favorabilă

_ Angina pultacee

_ Se caracterizează prin prezența pe amigdale de exudat sau false membrane

_ Poate fi:

_Angină foliculară: inflamația foliculilor limfatici amigdalieni ce proiemină la suprafață sub formă de

puncte cenușii – gălbui _Angină criptică: depozite albe în cripte (dopuri de puroi) care prin compresiune pot ieși la suprafața amigdalelor ce sunt roșii și tumefiate; punctele albe pot conflua simulând o falsă membrană care e friabilă, se desprinde ușor, nu depășește stâlpii amigdalieni

_ Se insoțește de febră și adenopatie satelită dureroasă

_ Angina ulcero – necrotică cuprinde:

_ Angina ulcero – necrotică Henoch: se intalnește in scarlatinele severe; pe amigdale apar ulcerații adanci, neregulate, cu depozite cenușii sau false membrane; ulcerațiile progresează in suprafață sau adancime realizand perforații putand determina septicemie, halenă fetidă, adenopatie, stare generală gravă

_ Angina herpetică

_ Complicații

_ Complicații obstructive: insuficiență respiratorie acută

_ Complicații supurative: flegmon periamigdalian, abces retrofaringian, abces laterofaringian, sinuzită,

mastoidită, otomastoidită

_ Complicații tardive: RAA, glomerulonefrita acută difuză

_ Tratament

_ Tratament simptomatic: hidratare orală, antitermice, dezinfectante locale

_ Tratament etiologic: antibioterapie pentru sterilizarea Faringelui

Bronhopneumonia (pneumonia lobulară)

_ Definiție

_ Bronhopneumonia este un proces inflamator acut ce atinge lobulul pulmonar, de etiologie microbiană sau viromicrobiană, caracterizat anatomo-patologic prin leziuni de bronhoalveolită sub formă de focare mici nodulare peribronșice, iar clinic prin prezența a 3 sindroame: respirator, cardio – vascular și toxic – infecțios.

_ Etiologie

_ Factori determinanți: germeni bacerieni ce pot,adesea, urma după o infecție virală

_ Factori favorizanți:

_ Varsta mică

_ Distrofia

_ Rahitismul

_ Prematuritatea

_ Diatezele

_ Alimentația neechilibrată

_ Boli anergizante (rujeola, gripa, tusea convulsivă)

_ Aspirarea de lichide

_ Clinic

_ Faza prodromală, cu caracter viral, precede cu cateva zile debutul și se caracterizează prin: coriză, tuse

uscată, obstrucție nazală, febră moderată, agitație, anorexie

_ Debutul prin:

_ Hipertermie: 39 – 40 grade

_ Agitație

_ Anxietate

_ Tulburări respiratorii

_ Perioada de stare se manifestă prin:

_ Dispnee expiratorie cu expir scurt, tahipnee

_ Sete de aer, geamăt expirator, bătăi ale aripilor nazale

_ tiraj, tahicardie, tuse spastică, uscată chinuitoare, sacadată, cianoză discretă

_ La examenul fizic:

_ Torace destins

_ Zone de submatitate

_ Respirație suflantă

_ Bronhofonie

_ Raluri

_ Tratament

_ Obiective:

_ Optimizarea condițiilor igienice

_ Tratament etiologic

_ Tratamentul tulburărilor fiziopatologice

_ Tratament symptomatic

_ Optimizarea condițiilor igienice:

_ Izolarea bolnavului in boxă separată, in incubator sau in saloane mici, luminoase, mobilate cat mai sumar, cu temperatură de 18 – 22 grade și umiditate de 60%

_ Manipularea cat mai redusă a bolnavului

_ Schimbarea poziției in pat a bolnavului la 1 – 2 ore

_ Drenaj de postură (prin ridicarea patului) dacă prezintă secreții

_ Alimentație corespunzătoare varstei sau aport crescut de lichide in ca z de anorexie sau febră: 120 ml/kg

corp/zi la sugar și 50 – 60 ml/kg corp/zi la copilul mare

_ Tratamentul etiologic: antibiotice, 2 sau chiar 3

_ Tratamentul tulburărilor fiziopatologice vizează:

_ Tratarea hipoxiei prin dezobstruarea căilor respiratorii

_ Tratarea insuficienței cardiace cu digitalice și diuretice

_ Tratarea dezechilibrelor hidro – electrolitice prin rehidratare orală corectă sau perfuzie endovenoasă

_ Tratarea dezechilibrului acido – bazic prin administrarea de bicarbonat de sodiu și ventilație artificială

_ Tratarea stării toxice prin oxigenoterapie, reechilibrare acido – bazică și aport de glucide

_ Tratament simptomatic vizează:

_ Hipertermia: hidroterapie, antitermice

_ Carențele vitaminice: se administrează vitamina

C, vitamina A, vitamina D

_ Tulburările digestive asociate (diaree, vărsături)

Astmul bronșic

_ Definiție

_ Astmul bronșic este o boală cronică, obstructive și difuză a căilor respiratorii inferioare care evoluează cu crize recurente și reversibile de dispnee paroxistică sau cu perioade de respirație șuierătoare.

_ Etiologie

_ Factori determinanți:

_ Alergeni: inhalanți (praful de casă, scoame de bumbac sau alte materiale, părul unor animale, polenuri) și alergeni alimentari (albuș de ou, lapte de vacă, pește, ciocolată, cacao, unele semințe de cereale, fructe sau legume)

_ Infecții

_ Iritanți chimici

_ Iritanți biologici

_ Factori favorizanți:

_ Factori genetici ce influențează dezvoltarea plămanilor

_ Factori declanșatori:

_ Infecții ale căilor respiratorii superioare sau inferioare

_ Modificări rapide de temperatură sau de presiune atmosferică

_ Mirosuri de bucătărie

_ Mirosuri de vopsea

_ Substanțe chimice iritante

_ Fum de țigară

_ Diferiți poluanți

_ Clinic

_ Debutul:

_ In primii 3 ani de viață

_ Poate fi brusc, dar cel mai frecvent este precedat de o perioadă pprodromală de cateva ore sau zile, manifestată cu rinoree, strănut, prurit

Perioada de stare

_ Wheesing

_ Dispnee expiratorie cu expir prelungit

_ Sete de aer

_ Bătăi ale aripilor nazale

_ Cianoză

_ Hipersudorație

_ Tahipnee

_ Tahicardie

_ Tuse frecventă, uscată, chinuitoare

_ Febră

_ Agitație

_ Examenul clinic obiectiv evidențiază:

_ Inspecția:

_ Torace hiperinflat

_ Coaste orizontalizate

_ Palparea:

_ Vibrații vocale diminuate

_ Percuția:

_ Torace hipersonor

_ Aria matității cardiace dispărută

_ Auscultația:

_ Expir prelungit

_ Murmur vezicular diminuat

_ Raluri sibilante

_ In timpul perioadei de stare, poate apărea agravarea sub formă de insuficiență respiratorie:

_ Retracție toracică inspiratorie severă

_ Wheesing și murmur vezicular abia perceptibile

_ Torace hiperinflat cu mișcări minime

_ Hipoxemie severă

_ Cianoză marcată

_ Dezhidratare

_ Acidoză metabolică

_ Agitație

_ Anxietate

_ Pierderea conștienței

_ Paraclinic

_ Radiografia cardio – pulmonară evidențiază hipertransparenaă și emfizem retrosternal

_ Hemograma evidențiază hippereozinofilie

_ Imunograma evidențiază IgE crescute

Tratament

_ Tratament nespecific

_ In ordine se administrează:

_Adrenalină injectabil s.c.

_Aerosoli cu bronhodilatin

_Miofilin

_Salbutamol

_Corticoizi

_ Pentru prevenirea crizelor.

_ Auxiloson

_ Cromoglicat de sodiu (Intal)

_ Tratament specific

_ Recurgem la acest tratament in cazul astmului de natură alergică in cazul in care copilul face mai mult de 3 crize in primul an de evoluție.

_ Se efectuează după testare cutanată și identificarea alergenului, cu diluții progresive din alergenul respectiv.